Saba( سبأ)
Original,King Fahad Quran Complex(الأصلي,مجمع الملك فهد القرآن)
show/hide
George Grigore(George Grigore)
show/hide
بِسمِ اللَّهِ الرَّحمٰنِ الرَّحيمِ الحَمدُ لِلَّهِ الَّذى لَهُ ما فِى السَّمٰوٰتِ وَما فِى الأَرضِ وَلَهُ الحَمدُ فِى الءاخِرَةِ ۚ وَهُوَ الحَكيمُ الخَبيرُ(1)
Laudă lui Dumnezeu, Cel ce stăpâneşte cele din ceruri, precum şi de pe pământ! Laudă Lui în Viaţa de Apoi! El este Înţeleptul, Cunoscătorul.(1)
يَعلَمُ ما يَلِجُ فِى الأَرضِ وَما يَخرُجُ مِنها وَما يَنزِلُ مِنَ السَّماءِ وَما يَعرُجُ فيها ۚ وَهُوَ الرَّحيمُ الغَفورُ(2)
El cunoaşte ceea ce intră în pământ şi ceea ce iese din el, ceea ce se pogoară din cer şi ceea ce se înalţă la el. El este Milostivul, Iertătorul.(2)
وَقالَ الَّذينَ كَفَروا لا تَأتينَا السّاعَةُ ۖ قُل بَلىٰ وَرَبّى لَتَأتِيَنَّكُم عٰلِمِ الغَيبِ ۖ لا يَعزُبُ عَنهُ مِثقالُ ذَرَّةٍ فِى السَّمٰوٰتِ وَلا فِى الأَرضِ وَلا أَصغَرُ مِن ذٰلِكَ وَلا أَكبَرُ إِلّا فى كِتٰبٍ مُبينٍ(3)
Cei care tăgăduiesc spun: “Nu ne va veni Ceasul.” Spune: “Ba nu, pe Domnul meu, Ceasul vă va veni curând!” El cunoaşte Taina şi nici măcar un fir de praf nu-i scapă, fie din ceruri, fie de pe pământ. Nimic nu este nici prea mic şi nici prea mare ca să nu fie scris în Cartea cea desluşită(3)
لِيَجزِىَ الَّذينَ ءامَنوا وَعَمِلُوا الصّٰلِحٰتِ ۚ أُولٰئِكَ لَهُم مَغفِرَةٌ وَرِزقٌ كَريمٌ(4)
încât cei care cred şi săvârşesc fapte bune vor fi răsplătiţi. Aceştia vor afla iertare şi înzestrare îmbelşugată.(4)
وَالَّذينَ سَعَو فى ءايٰتِنا مُعٰجِزينَ أُولٰئِكَ لَهُم عَذابٌ مِن رِجزٍ أَليمٌ(5)
Cei care trudesc să slăbească semnele Noastre, aceia vor avea parte de osândă de chin dureros!(5)
وَيَرَى الَّذينَ أوتُوا العِلمَ الَّذى أُنزِلَ إِلَيكَ مِن رَبِّكَ هُوَ الحَقَّ وَيَهدى إِلىٰ صِرٰطِ العَزيزِ الحَميدِ(6)
Cei cărora le-a fost dată ştiinţa văd că ceea ce a fost pogorât asupra ta de la Domnul tău este Adevărul ce călăuzeşte pe calea Puternicului, Lăudatului.(6)
وَقالَ الَّذينَ كَفَروا هَل نَدُلُّكُم عَلىٰ رَجُلٍ يُنَبِّئُكُم إِذا مُزِّقتُم كُلَّ مُمَزَّقٍ إِنَّكُم لَفى خَلقٍ جَديدٍ(7)
Cei care tăgăduiesc spun: “Să vă arătăm un bărbat care vă dă de ştire că după ce veţi fi făcuţi fărâme, veţi avea iarăşi o nouă făptură?(7)
أَفتَرىٰ عَلَى اللَّهِ كَذِبًا أَم بِهِ جِنَّةٌ ۗ بَلِ الَّذينَ لا يُؤمِنونَ بِالءاخِرَةِ فِى العَذابِ وَالضَّلٰلِ البَعيدِ(8)
Oare a născocit o minciună despre Dumnezeu, ori a intrat vreun ginn în el?” Ba nu!... Cei care nu cred în Viaţa de Apoi, vor avea osânda şi rătăcirea cea adâncă.(8)
أَفَلَم يَرَوا إِلىٰ ما بَينَ أَيديهِم وَما خَلفَهُم مِنَ السَّماءِ وَالأَرضِ ۚ إِن نَشَأ نَخسِف بِهِمُ الأَرضَ أَو نُسقِط عَلَيهِم كِسَفًا مِنَ السَّماءِ ۚ إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً لِكُلِّ عَبدٍ مُنيبٍ(9)
Ei nu văd oare ceea ce este înaintea lor şi ceea ce este înapoia lor, din cer şi de pe pământ? Dacă am voi, i-am scufunda în pământ ori am prăvăli asupra lor o bucată de cer. Întru aceasta este un semn pentru robul care se căieşte.(9)
۞ وَلَقَد ءاتَينا داوۥدَ مِنّا فَضلًا ۖ يٰجِبالُ أَوِّبى مَعَهُ وَالطَّيرَ ۖ وَأَلَنّا لَهُ الحَديدَ(10)
I-am dăruit lui David un har de la Noi. “O, voi munţi şi voi păsări, ţineţi-i isonul!” Noi i-am înmuiat lui fierul:(10)
أَنِ اعمَل سٰبِغٰتٍ وَقَدِّر فِى السَّردِ ۖ وَاعمَلوا صٰلِحًا ۖ إِنّى بِما تَعمَلونَ بَصيرٌ(11)
“Fă din el platoşe şi cumpăneşte la înzăuare!” Faceţi lucrătură bună! Eu sunt Văzător a ceea ce faceţi.(11)
وَلِسُلَيمٰنَ الرّيحَ غُدُوُّها شَهرٌ وَرَواحُها شَهرٌ ۖ وَأَسَلنا لَهُ عَينَ القِطرِ ۖ وَمِنَ الجِنِّ مَن يَعمَلُ بَينَ يَدَيهِ بِإِذنِ رَبِّهِ ۖ وَمَن يَزِغ مِنهُم عَن أَمرِنا نُذِقهُ مِن عَذابِ السَّعيرِ(12)
Noi lui Solomon i-am supus vântul: cel de dimineaţă sufla o lună, iar cel de seară sufla o lună. Noi am făcut să curgă pentru el izvorul de bronz. Unii ginni trudeau pentru el cu îngăduinţa Domnului său. Pe cei care s-au abătut de la porunca Noastră, îi vom face să guste osânda Iadului.(12)
يَعمَلونَ لَهُ ما يَشاءُ مِن مَحٰريبَ وَتَمٰثيلَ وَجِفانٍ كَالجَوابِ وَقُدورٍ راسِيٰتٍ ۚ اعمَلوا ءالَ داوۥدَ شُكرًا ۚ وَقَليلٌ مِن عِبادِىَ الشَّكورُ(13)
Ei făceau pentru el ceea ce voia: locuri de închinăciune, statui, talere cât havuzurile şi cazane neclintite. “O, casă a lui David! Daţi mulţumire, căci puţini dintre robii Mei sunt mulţumitori.”(13)
فَلَمّا قَضَينا عَلَيهِ المَوتَ ما دَلَّهُم عَلىٰ مَوتِهِ إِلّا دابَّةُ الأَرضِ تَأكُلُ مِنسَأَتَهُ ۖ فَلَمّا خَرَّ تَبَيَّنَتِ الجِنُّ أَن لَو كانوا يَعلَمونَ الغَيبَ ما لَبِثوا فِى العَذابِ المُهينِ(14)
Când Noi i-am hotărât moartea, nimic nu ar fi arătat moartea sa dacă fiara pământului nu i-ar fi ros toiagul încât s-a prăbuşit, iar ginni au priceput că, dacă ar fi cunoscut taina, n-ar mai fi stat sub osânda cea umilitoare.(14)
لَقَد كانَ لِسَبَإٍ فى مَسكَنِهِم ءايَةٌ ۖ جَنَّتانِ عَن يَمينٍ وَشِمالٍ ۖ كُلوا مِن رِزقِ رَبِّكُم وَاشكُروا لَهُ ۚ بَلدَةٌ طَيِّبَةٌ وَرَبٌّ غَفورٌ(15)
Sabeeni au avut un semn în ţinutul lor — două grădini, una de-a dreapta şi alta de-a stânga: “Mâncaţi din înzestrarea Domnului vostru şi mulţumiţi-I, căci iată o ţară bună şi un Domn iertător.”(15)
فَأَعرَضوا فَأَرسَلنا عَلَيهِم سَيلَ العَرِمِ وَبَدَّلنٰهُم بِجَنَّتَيهِم جَنَّتَينِ ذَواتَى أُكُلٍ خَمطٍ وَأَثلٍ وَشَيءٍ مِن سِدرٍ قَليلٍ(16)
Ei au întors însă spatele, iar Noi am trimis asupra lor viitura de la Arim şi le-am preschimbat cele două grădini în grădini cu poame amare, cu tamariscă şi câţiva copaci de lotus.(16)
ذٰلِكَ جَزَينٰهُم بِما كَفَروا ۖ وَهَل نُجٰزى إِلَّا الكَفورَ(17)
Astfel i-am răsplătit pentru tăgada lor. Oare nu astfel îl răsplătim pe necredincios?(17)
وَجَعَلنا بَينَهُم وَبَينَ القُرَى الَّتى بٰرَكنا فيها قُرًى ظٰهِرَةً وَقَدَّرنا فيهَا السَّيرَ ۖ سيروا فيها لَيالِىَ وَأَيّامًا ءامِنينَ(18)
Între sabeeni şi celelalte cetăţi pe care le-am binecuvântat am făcut alte cetăţi cât vezi cu ochii, şi am cumpănit umbletul prin ele: “Umblaţi prin ele, noapte şi zi, în tihnă.”(18)
فَقالوا رَبَّنا بٰعِد بَينَ أَسفارِنا وَظَلَموا أَنفُسَهُم فَجَعَلنٰهُم أَحاديثَ وَمَزَّقنٰهُم كُلَّ مُمَزَّقٍ ۚ إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايٰتٍ لِكُلِّ صَبّارٍ شَكورٍ(19)
Ei au spus: “Domnul nostru! Fă călătoriile noastre mai îndepărtate! Ei s-au nedreptăţit pe ei înşişi. I-am lăsat doar în poveşti, după ce i-am făcut fărâme. Întru aceasta sunt semne pentru cel răbdător şi mulţumitor.(19)
وَلَقَد صَدَّقَ عَلَيهِم إِبليسُ ظَنَّهُ فَاتَّبَعوهُ إِلّا فَريقًا مِنَ المُؤمِنينَ(20)
Iblis le-a turnat ca adevărată închipuirea sa, iar ei l-au urmat, în afara unora dintre credincioşi.(20)
وَما كانَ لَهُ عَلَيهِم مِن سُلطٰنٍ إِلّا لِنَعلَمَ مَن يُؤمِنُ بِالءاخِرَةِ مِمَّن هُوَ مِنها فى شَكٍّ ۗ وَرَبُّكَ عَلىٰ كُلِّ شَيءٍ حَفيظٌ(21)
El nu are împuternicire asupra lor decât ca Noi să-l cunoaştem pe cel care crede în Viaţa de Apoi şi pe cel care se îndoieşte. Domnul tău asupra tuturor este Păzitor.(21)
قُلِ ادعُوا الَّذينَ زَعَمتُم مِن دونِ اللَّهِ ۖ لا يَملِكونَ مِثقالَ ذَرَّةٍ فِى السَّمٰوٰتِ وَلا فِى الأَرضِ وَما لَهُم فيهِما مِن شِركٍ وَما لَهُ مِنهُم مِن ظَهيرٍ(22)
Spune: “Chemaţi-i pe cei pe care îi luaţi drept dumnezei în afară de Dumnezeu! Ei nu au putere nici măcar cât un fir de praf, nici în ceruri şi nici pe pământ. Ei nu sunt, nici aici şi nici acolo, alăturaţi Creatorului. Dumnezeu nu află nici un ajutor la ei.”(22)
وَلا تَنفَعُ الشَّفٰعَةُ عِندَهُ إِلّا لِمَن أَذِنَ لَهُ ۚ حَتّىٰ إِذا فُزِّعَ عَن قُلوبِهِم قالوا ماذا قالَ رَبُّكُم ۖ قالُوا الحَقَّ ۖ وَهُوَ العَلِىُّ الكَبيرُ(23)
Mijlocirea nu-i va sluji decât celui ce El îi îngăduie. Atunci când groaza le va fi alungată din inimi, vor fi întrebaţi: “Ce a spus Domnul Vostru?” Ei vor răspunde: “Adevărul! El este Înaltul, Marele!”(23)
۞ قُل مَن يَرزُقُكُم مِنَ السَّمٰوٰتِ وَالأَرضِ ۖ قُلِ اللَّهُ ۖ وَإِنّا أَو إِيّاكُم لَعَلىٰ هُدًى أَو فى ضَلٰلٍ مُبينٍ(24)
Spune: “Cine vă înzestrează din ceruri şi de pe pământ?” Spune: “Dumnezeu!” Ori noi suntem, ori voi sunteţi, fie pe Calea cea Dreaptă, fie într-o rătăcire vădită.(24)
قُل لا تُسـَٔلونَ عَمّا أَجرَمنا وَلا نُسـَٔلُ عَمّا تَعمَلونَ(25)
Spune: “Voi nu veţi fi întrebaţi de ceea ce noi am greşit, după cum nici noi nu vom fi întrebaţi de ceea ce voi aţi făptuit.”(25)
قُل يَجمَعُ بَينَنا رَبُّنا ثُمَّ يَفتَحُ بَينَنا بِالحَقِّ وَهُوَ الفَتّاحُ العَليمُ(26)
Spune: “Domnul nostru ne va aduna pe toţi şi va judeca între noi întru Adevăr, căci El este Deschizătorul, Ştiutorul”(26)
قُل أَرونِىَ الَّذينَ أَلحَقتُم بِهِ شُرَكاءَ ۖ كَلّا ۚ بَل هُوَ اللَّهُ العَزيزُ الحَكيمُ(27)
Spune: “Arătaţi-mi-i pe cei pe care I i-aţi alăturat Lui ca părtaşi! Nu!... El este Dumnezeu, Puternicul, Înţeleptul.(27)
وَما أَرسَلنٰكَ إِلّا كافَّةً لِلنّاسِ بَشيرًا وَنَذيرًا وَلٰكِنَّ أَكثَرَ النّاسِ لا يَعلَمونَ(28)
Noi te-am trimis tuturor oamenilor ca vestitor şi predicator, însă cei mai mulţi nu ştiu.(28)
وَيَقولونَ مَتىٰ هٰذَا الوَعدُ إِن كُنتُم صٰدِقينَ(29)
Ei spun: “Pe când această făgăduială, dacă spuneţi adevărul?”(29)
قُل لَكُم ميعادُ يَومٍ لا تَستَـٔخِرونَ عَنهُ ساعَةً وَلا تَستَقدِمونَ(30)
Spune: “Veţi avea o întâlnire într-o zi, de la care nu veţi putea întârzia, însă nici merge mai înainte.”(30)
وَقالَ الَّذينَ كَفَروا لَن نُؤمِنَ بِهٰذَا القُرءانِ وَلا بِالَّذى بَينَ يَدَيهِ ۗ وَلَو تَرىٰ إِذِ الظّٰلِمونَ مَوقوفونَ عِندَ رَبِّهِم يَرجِعُ بَعضُهُم إِلىٰ بَعضٍ القَولَ يَقولُ الَّذينَ استُضعِفوا لِلَّذينَ استَكبَروا لَولا أَنتُم لَكُنّا مُؤمِنينَ(31)
Cei care tăgăduiesc spun: “Niciodată nu vom crede în acest Coran şi nici în cele de dinaintea lui.” Dacă ai vedea! Când nedrepţii vor sta înaintea Domnului lor îşi vor întoarce unii altora vorba. Cei care au fost umiliţi vor spune celor îngâmfaţi: “Fără voi, am fi fost credincioşi.”(31)
قالَ الَّذينَ استَكبَروا لِلَّذينَ استُضعِفوا أَنَحنُ صَدَدنٰكُم عَنِ الهُدىٰ بَعدَ إِذ جاءَكُم ۖ بَل كُنتُم مُجرِمينَ(32)
Cei care s-au îngâmfat vor spune celor umiliţi: “Noi v-am oprit de la călăuzire după ce v-a fost arătată?” Ba nu!... Voi înşivă sunteţi nelegiuiţi!”(32)
وَقالَ الَّذينَ استُضعِفوا لِلَّذينَ استَكبَروا بَل مَكرُ الَّيلِ وَالنَّهارِ إِذ تَأمُرونَنا أَن نَكفُرَ بِاللَّهِ وَنَجعَلَ لَهُ أَندادًا ۚ وَأَسَرُّوا النَّدامَةَ لَمّا رَأَوُا العَذابَ وَجَعَلنَا الأَغلٰلَ فى أَعناقِ الَّذينَ كَفَروا ۚ هَل يُجزَونَ إِلّا ما كانوا يَعمَلونَ(33)
Cei care au fost umiliţi, vor spune celor care au fost îngâmfaţi: “Aceasta este vicleşugul nopţilor şi al zilelor când ne porunceaţi să-L tăgăduim pe Dumnezeu şi să-I facem semeni.” Ei îşi vor tăinui remuşcarea când vor vedea osânda şi când le vom pune juguri pe grumazurile lor de tăgăduitori. Nu sunt răsplătiţi decât pentru ceea ce au făcut!(33)
وَما أَرسَلنا فى قَريَةٍ مِن نَذيرٍ إِلّا قالَ مُترَفوها إِنّا بِما أُرسِلتُم بِهِ كٰفِرونَ(34)
Niciodată nu am trimis un predicator într-o cetate, fără ca îndestulaţii ei să spună: “Noi nu credem în aceea cu care ai fost trimis!”(34)
وَقالوا نَحنُ أَكثَرُ أَموٰلًا وَأَولٰدًا وَما نَحنُ بِمُعَذَّبينَ(35)
Şi să adauge: “Noi avem din belşug averi şi copii, aşa că nu vom fi osândiţi.”(35)
قُل إِنَّ رَبّى يَبسُطُ الرِّزقَ لِمَن يَشاءُ وَيَقدِرُ وَلٰكِنَّ أَكثَرَ النّاسِ لا يَعلَمونَ(36)
Spune: “Domnul meu înzestrează cu prisosinţă şi cu măsură pe cine voieşte, însă cei mai mulţi oameni nu ştiu.”(36)
وَما أَموٰلُكُم وَلا أَولٰدُكُم بِالَّتى تُقَرِّبُكُم عِندَنا زُلفىٰ إِلّا مَن ءامَنَ وَعَمِلَ صٰلِحًا فَأُولٰئِكَ لَهُم جَزاءُ الضِّعفِ بِما عَمِلوا وَهُم فِى الغُرُفٰتِ ءامِنونَ(37)
Nici averile şi nici copiii voştri nu vă vor apropia de Noi, afară de cei care cred şi săvârşesc fapte bune şi care vor primi răsplată îndoită pentru ceea ce au făcut. Ei vor trăi în tihnă în Încăperile Raiului,(37)
وَالَّذينَ يَسعَونَ فى ءايٰتِنا مُعٰجِزينَ أُولٰئِكَ فِى العَذابِ مُحضَرونَ(38)
pe când cei care s-au trudit să slăbească semnele Noastre vor fi aduşi la osândă.(38)
قُل إِنَّ رَبّى يَبسُطُ الرِّزقَ لِمَن يَشاءُ مِن عِبادِهِ وَيَقدِرُ لَهُ ۚ وَما أَنفَقتُم مِن شَيءٍ فَهُوَ يُخلِفُهُ ۖ وَهُوَ خَيرُ الرّٰزِقينَ(39)
Spune “Domnul meu înzestrează cu prisosinţă şi cu măsură pe cine voieşte dintre robii Săi. El vă va înapoia tot ceea ce voi daţi milostenie. El este prea-bunul Înzestrător.(39)
وَيَومَ يَحشُرُهُم جَميعًا ثُمَّ يَقولُ لِلمَلٰئِكَةِ أَهٰؤُلاءِ إِيّاكُم كانوا يَعبُدونَ(40)
El va spune îngerilor în Ziua când îi va aduna pe toţi: “Vouă vi se închinau aceştia?”(40)
قالوا سُبحٰنَكَ أَنتَ وَلِيُّنا مِن دونِهِم ۖ بَل كانوا يَعبُدونَ الجِنَّ ۖ أَكثَرُهُم بِهِم مُؤمِنونَ(41)
Îngerii vor spune: “Mărire Ţie! Tu eşti Oblăduitorul nostru, şi nu ei!” Ba nu, cei mai mulţi dintre ei se închinau ginnilor în care credeau!(41)
فَاليَومَ لا يَملِكُ بَعضُكُم لِبَعضٍ نَفعًا وَلا ضَرًّا وَنَقولُ لِلَّذينَ ظَلَموا ذوقوا عَذابَ النّارِ الَّتى كُنتُم بِها تُكَذِّبونَ(42)
În Ziua aceea nu veţi avea unii de la alţii nici câştig, nici pagubă, iar Noi vom spune celor care au fost nedrepţi: “Gustaţi osânda Focului pe care îl socoteaţi minciună!”(42)
وَإِذا تُتلىٰ عَلَيهِم ءايٰتُنا بَيِّنٰتٍ قالوا ما هٰذا إِلّا رَجُلٌ يُريدُ أَن يَصُدَّكُم عَمّا كانَ يَعبُدُ ءاباؤُكُم وَقالوا ما هٰذا إِلّا إِفكٌ مُفتَرًى ۚ وَقالَ الَّذينَ كَفَروا لِلحَقِّ لَمّا جاءَهُم إِن هٰذا إِلّا سِحرٌ مُبينٌ(43)
Când versetele Noastre le erau recitate ca dovezi vădite, ei spuneau: “Acesta este doar un om ce vrea să ne îndepărteze de cei cărora părinţii noştri li se închinau.” Şi mai spuneau: “Aceasta este o minciună născocită.” Cei care tăgăduiesc spun, când Adevărul ajunge la ei: “Aceasta nu este decât o vrajă vădită!”(43)
وَما ءاتَينٰهُم مِن كُتُبٍ يَدرُسونَها ۖ وَما أَرسَلنا إِلَيهِم قَبلَكَ مِن نَذيرٍ(44)
Noi nu le-am mai dat cărţi din care să înveţe şi nici nu le-am mai trimis pe nimeni înaintea ta ca să le predice.(44)
وَكَذَّبَ الَّذينَ مِن قَبلِهِم وَما بَلَغوا مِعشارَ ما ءاتَينٰهُم فَكَذَّبوا رُسُلى ۖ فَكَيفَ كانَ نَكيرِ(45)
Cei dinaintea lor au hulit, însă aceştia n-au căpăt nici a zecea parte din ceea ce le-am dat strămoşilor lor care i-au hulit pe trimişii Mei. Cum a fost mustrarea Mea!(45)
۞ قُل إِنَّما أَعِظُكُم بِوٰحِدَةٍ ۖ أَن تَقوموا لِلَّهِ مَثنىٰ وَفُرٰدىٰ ثُمَّ تَتَفَكَّروا ۚ ما بِصاحِبِكُم مِن جِنَّةٍ ۚ إِن هُوَ إِلّا نَذيرٌ لَكُم بَينَ يَدَى عَذابٍ شَديدٍ(46)
Spune: “Eu una vă predic: Ridicaţi-vă înaintea lui Dumnezeu, câte unul ori câte doi, apoi chibzuiţi. Prietenul vostru nu are nici un ginn în el: el nu vă este decât un predicator înaintea unei osânde aprige”(46)
قُل ما سَأَلتُكُم مِن أَجرٍ فَهُوَ لَكُم ۖ إِن أَجرِىَ إِلّا عَلَى اللَّهِ ۖ وَهُوَ عَلىٰ كُلِّ شَيءٍ شَهيدٌ(47)
Spune: “Eu nu vă cer nici o răsplată, aceasta va fi a voastră, căci răsplata mea va fi la Dumnezeu. El, asupra tuturor, este Veghetor.”(47)
قُل إِنَّ رَبّى يَقذِفُ بِالحَقِّ عَلّٰمُ الغُيوبِ(48)
Spune: “Domnul meu răspândeşte Adevărul. El este Cel ce cunoaşte Tainele.”(48)
قُل جاءَ الحَقُّ وَما يُبدِئُ البٰطِلُ وَما يُعيدُ(49)
Spune: “Adevărul a venit! Deşărtăciunea să nu mai înceapă, să nu se mai întoarcă!”(49)
قُل إِن ضَلَلتُ فَإِنَّما أَضِلُّ عَلىٰ نَفسى ۖ وَإِنِ اهتَدَيتُ فَبِما يوحى إِلَىَّ رَبّى ۚ إِنَّهُ سَميعٌ قَريبٌ(50)
Spune: “Dacă rătăcesc, atunci rătăcesc asupra mea însumi. Dacă sunt bine călăuzit, aceasta este harul Domnului care mie mi-a fost dezvăluit. El este Auzitorul, Aproapele.”(50)
وَلَو تَرىٰ إِذ فَزِعوا فَلا فَوتَ وَأُخِذوا مِن مَكانٍ قَريبٍ(51)
Dacă ai vedea! Când se vor îngrozi, fără de scăpare, vor fi luaţi dintr-un loc apropiat(51)
وَقالوا ءامَنّا بِهِ وَأَنّىٰ لَهُمُ التَّناوُشُ مِن مَكانٍ بَعيدٍ(52)
şi vor spune: “Noi credem în El!” Cum să ajungă însă ei la credinţă dintr-un loc îndepărtat,(52)
وَقَد كَفَروا بِهِ مِن قَبلُ ۖ وَيَقذِفونَ بِالغَيبِ مِن مَكانٍ بَعيدٍ(53)
când odinioară tăgăduiau şi se lepădau de Taină?(53)
وَحيلَ بَينَهُم وَبَينَ ما يَشتَهونَ كَما فُعِلَ بِأَشياعِهِم مِن قَبلُ ۚ إِنَّهُم كانوا فى شَكٍّ مُريبٍ(54)
O stavilă se va pune între ei şi ceea ce poftesc, precum altădată s-a făcut cu schismaticii lor care se aflau într-o îndoială adâncă.(54)