Ash-Shu'araa( الشعراء)
Original,King Fahad Quran Complex(الأصلي,مجمع الملك فهد القرآن)
show/hide
George Grigore(George Grigore)
show/hide
بِسمِ اللَّهِ الرَّحمٰنِ الرَّحيمِ طسم(1)
Ta. Sin. Mim.(1)
تِلكَ ءايٰتُ الكِتٰبِ المُبينِ(2)
Acestea sunt versetele Cărţii desluşite!(2)
لَعَلَّكَ بٰخِعٌ نَفسَكَ أَلّا يَكونوا مُؤمِنينَ(3)
S-ar putea să te îmbolnăveşti de mâhnire fiindcă ei nu sunt credincioşi!(3)
إِن نَشَأ نُنَزِّل عَلَيهِم مِنَ السَّماءِ ءايَةً فَظَلَّت أَعنٰقُهُم لَها خٰضِعينَ(4)
Dacă am voi, am pogorî din cer un semn asupra lor şi grumazurile lor se vor pleca smerite înaintea lui.(4)
وَما يَأتيهِم مِن ذِكرٍ مِنَ الرَّحمٰنِ مُحدَثٍ إِلّا كانوا عَنهُ مُعرِضينَ(5)
Nici o nouă amintire de la Milostivul nu le va veni fără ca ei să nu-i întoarcă spatele.(5)
فَقَد كَذَّبوا فَسَيَأتيهِم أَنبٰؤُا۟ ما كانوا بِهِ يَستَهزِءونَ(6)
Ei hulesc acum, însă curând le vor veni proorocirile despre ceea ce ei batjocoresc.(6)
أَوَلَم يَرَوا إِلَى الأَرضِ كَم أَنبَتنا فيها مِن كُلِّ زَوجٍ كَريمٍ(7)
Oare ei nu văd pământul? Câte soiuri folositoare am făcut să răsară pe el!(7)
إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً ۖ وَما كانَ أَكثَرُهُم مُؤمِنينَ(8)
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.(8)
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ العَزيزُ الرَّحيمُ(9)
Domnul tău este Puternicul, Milostivul.(9)
وَإِذ نادىٰ رَبُّكَ موسىٰ أَنِ ائتِ القَومَ الظّٰلِمينَ(10)
Domnul tău l-a strigat pe Moise: “Du-te la poporul nedrept,(10)
قَومَ فِرعَونَ ۚ أَلا يَتَّقونَ(11)
poporul lui Faraon. Oare ei nu se tem?”(11)
قالَ رَبِّ إِنّى أَخافُ أَن يُكَذِّبونِ(12)
El spuse: “Domnul meu! Mă tem că mă vor socoti mincinos.(12)
وَيَضيقُ صَدرى وَلا يَنطَلِقُ لِسانى فَأَرسِل إِلىٰ هٰرونَ(13)
Inima mi se strânge, limba mi se împleticeşte. Trimite-l pe Aaron!(13)
وَلَهُم عَلَىَّ ذَنبٌ فَأَخافُ أَن يَقتُلونِ(14)
Ei vor arunca asupra mea vreun păcat şi îmi este teamă că mă vor ucide”(14)
قالَ كَلّا ۖ فَاذهَبا بِـٔايٰتِنا ۖ إِنّا مَعَكُم مُستَمِعونَ(15)
Dumnezeu spuse: “Ba nu!... Plecaţi amândoi cu semnele Noastre. Vom fi cu voi şi vom asculta.(15)
فَأتِيا فِرعَونَ فَقولا إِنّا رَسولُ رَبِّ العٰلَمينَ(16)
Duceţi-vă amândoi la Faraon şi spuneţi-i: “Noi suntem solia Domnului lumilor!(16)
أَن أَرسِل مَعَنا بَنى إِسرٰءيلَ(17)
Trimite-i cu noi pe fiii lui Israel!”(17)
قالَ أَلَم نُرَبِّكَ فينا وَليدًا وَلَبِثتَ فينا مِن عُمُرِكَ سِنينَ(18)
Faraon spuse: “Nu te-am crescut între noi pe când erai copil? N-ai petrecut între noi ani din viaţa ta?(18)
وَفَعَلتَ فَعلَتَكَ الَّتى فَعَلتَ وَأَنتَ مِنَ الكٰفِرينَ(19)
Tu ai făcut apoi fapta pe care ai făcut-o, căci eşti dintre cei nemulţumitori.”(19)
قالَ فَعَلتُها إِذًا وَأَنا۠ مِنَ الضّالّينَ(20)
Moise spuse: “Am făcut-o pe când eram între cei rătăciţi.(20)
فَفَرَرتُ مِنكُم لَمّا خِفتُكُم فَوَهَبَ لى رَبّى حُكمًا وَجَعَلَنى مِنَ المُرسَلينَ(21)
Am fugit de la voi, căci îmi era frică de voi. Domnul meu mi-a dăruit înţelepciunea şi m-a rânduit între trimişi.(21)
وَتِلكَ نِعمَةٌ تَمُنُّها عَلَىَّ أَن عَبَّدتَ بَنى إِسرٰءيلَ(22)
Oare binefacerea pe care mi-ai arătat-o să fie aceea că ai robit pe fiii lui Israel?”(22)
قالَ فِرعَونُ وَما رَبُّ العٰلَمينَ(23)
Faraon spuse: “Cine este, aşadar, Domnul lumilor?”(23)
قالَ رَبُّ السَّمٰوٰتِ وَالأَرضِ وَما بَينَهُما ۖ إِن كُنتُم موقِنينَ(24)
Moise spuse: “Este Domnul cerurilor şi al pământului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi crede cu tărie!”(24)
قالَ لِمَن حَولَهُ أَلا تَستَمِعونَ(25)
Faraon spuse suitei sale: “Aţi auzit?”(25)
قالَ رَبُّكُم وَرَبُّ ءابائِكُمُ الأَوَّلينَ(26)
Moise spuse: “Este Domnul vostru, Domnul strămoşilor voştri dintâi.”(26)
قالَ إِنَّ رَسولَكُمُ الَّذى أُرسِلَ إِلَيكُم لَمَجنونٌ(27)
Faraon spuse: “Trimisul ce v-a fost trimis este nebun.”(27)
قالَ رَبُّ المَشرِقِ وَالمَغرِبِ وَما بَينَهُما ۖ إِن كُنتُم تَعقِلونَ(28)
Moise spuse: “El este Domnul Răsăritului şi al Asfinţitului şi a ceea ce se află între ele. O, dacă aţi pricepe!”(28)
قالَ لَئِنِ اتَّخَذتَ إِلٰهًا غَيرى لَأَجعَلَنَّكَ مِنَ المَسجونينَ(29)
Faraon spuse: “Dacă îţi iei alt dumnezeu în locul meu, te voi arunca între întemniţaţi.”(29)
قالَ أَوَلَو جِئتُكَ بِشَيءٍ مُبينٍ(30)
Moise spuse: “Şi dacă îţi voi aduce un lucru fără tăgadă?”(30)
قالَ فَأتِ بِهِ إِن كُنتَ مِنَ الصّٰدِقينَ(31)
Faraon spuse: “Adu-l dacă eşti sincer!”(31)
فَأَلقىٰ عَصاهُ فَإِذا هِىَ ثُعبانٌ مُبينٌ(32)
Atunci îşi aruncă toiagul, şi iată-l un adevărat balaur!(32)
وَنَزَعَ يَدَهُ فَإِذا هِىَ بَيضاءُ لِلنّٰظِرينَ(33)
El întinde mâna, şi iat-o albă pentru cei care priveau!(33)
قالَ لِلمَلَإِ حَولَهُ إِنَّ هٰذا لَسٰحِرٌ عَليمٌ(34)
Faraon spuse căpeteniilor care îl înconjurau: “Acesta este un vrăjitor iscusit!(34)
يُريدُ أَن يُخرِجَكُم مِن أَرضِكُم بِسِحرِهِ فَماذا تَأمُرونَ(35)
El vrea să vă alunge din ţinutul vostru prin vraja sa. Ce porunciţi?”(35)
قالوا أَرجِه وَأَخاهُ وَابعَث فِى المَدائِنِ حٰشِرينَ(36)
Ei au răspuns: “Spune-le să aştepte, el şi fratele său şi trimite solii în cetăţi să-i adune(36)
يَأتوكَ بِكُلِّ سَحّارٍ عَليمٍ(37)
şi să-ţi aducă pe toţi vrăjitorii iscusiţi.”(37)
فَجُمِعَ السَّحَرَةُ لِميقٰتِ يَومٍ مَعلومٍ(38)
Fură adunaţi toţi vrăjitorii la vremea din ziua hotărâtă(38)
وَقيلَ لِلنّاسِ هَل أَنتُم مُجتَمِعونَ(39)
şi li se spuse oamenilor: “V-aţi adunat?(39)
لَعَلَّنا نَتَّبِعُ السَّحَرَةَ إِن كانوا هُمُ الغٰلِبينَ(40)
Poate îi vom urma pe vrăjitori, dacă vor ieşi învingători.”(40)
فَلَمّا جاءَ السَّحَرَةُ قالوا لِفِرعَونَ أَئِنَّ لَنا لَأَجرًا إِن كُنّا نَحنُ الغٰلِبينَ(41)
Vrăjitorii i-au spus lui Faraon apropiindu-se: “De vom ieşi învingători, vom căpăta vreo răsplată?”(41)
قالَ نَعَم وَإِنَّكُم إِذًا لَمِنَ المُقَرَّبينَ(42)
“Da, şi veţi fi în suita mea.”(42)
قالَ لَهُم موسىٰ أَلقوا ما أَنتُم مُلقونَ(43)
Moise le spuse: “Aruncaţi ce aveţi de aruncat.”(43)
فَأَلقَوا حِبالَهُم وَعِصِيَّهُم وَقالوا بِعِزَّةِ فِرعَونَ إِنّا لَنَحنُ الغٰلِبونَ(44)
Ei îşi aruncară funiile şi toiegele spunând: “Prin puterea lui Faraon, vom fi învingători!”(44)
فَأَلقىٰ موسىٰ عَصاهُ فَإِذا هِىَ تَلقَفُ ما يَأفِكونَ(45)
Moise îşi aruncă toiagul şi acesta înghiţi ceea ce ei născociseră.(45)
فَأُلقِىَ السَّحَرَةُ سٰجِدينَ(46)
Vrăjitorii căzură atunci în genunchi(46)
قالوا ءامَنّا بِرَبِّ العٰلَمينَ(47)
spunând: “Noi credem în Domnul lumilor!(47)
رَبِّ موسىٰ وَهٰرونَ(48)
Domnul lui Moise şi al lui Aaron!”(48)
قالَ ءامَنتُم لَهُ قَبلَ أَن ءاذَنَ لَكُم ۖ إِنَّهُ لَكَبيرُكُمُ الَّذى عَلَّمَكُمُ السِّحرَ فَلَسَوفَ تَعلَمونَ ۚ لَأُقَطِّعَنَّ أَيدِيَكُم وَأَرجُلَكُم مِن خِلٰفٍ وَلَأُصَلِّبَنَّكُم أَجمَعينَ(49)
Faraon spuse: “Voi aţi crezut în El înainte ca eu să vă dau îngăduinţa, căci El este mai marele vostru care v-a învăţat vrăjitoria. Veţi afla curând! Voi pune să vi se taie mâinile şi picioarele în curmeziş, iar apoi voi pune să vă răstignească pe toţi”(49)
قالوا لا ضَيرَ ۖ إِنّا إِلىٰ رَبِّنا مُنقَلِبونَ(50)
Ei spuseră: “Nu ne pasă, căci noi la Domnul nostru ne întoarcem.(50)
إِنّا نَطمَعُ أَن يَغفِرَ لَنا رَبُّنا خَطٰيٰنا أَن كُنّا أَوَّلَ المُؤمِنينَ(51)
Noi cu tărie dorim ca Domnul nostru să ne ierte nouă greşelile noastre, căci noi suntem întâii credincioşi.”(51)
۞ وَأَوحَينا إِلىٰ موسىٰ أَن أَسرِ بِعِبادى إِنَّكُم مُتَّبَعونَ(52)
Noi i-am dezvăluit lui Moise: “Pleacă cu robii Mei noaptea. Veţi fi urmăriţi.”(52)
فَأَرسَلَ فِرعَونُ فِى المَدائِنِ حٰشِرينَ(53)
Faraon îşi trimise adunători în cetăţi:(53)
إِنَّ هٰؤُلاءِ لَشِرذِمَةٌ قَليلونَ(54)
“Aceştia nu sunt decât o ceată mică(54)
وَإِنَّهُم لَنا لَغائِظونَ(55)
şi sunt foarte furioşi pe noi,(55)
وَإِنّا لَجَميعٌ حٰذِرونَ(56)
însă noi suntem mulţi şi cu mintea trează.”(56)
فَأَخرَجنٰهُم مِن جَنّٰتٍ وَعُيونٍ(57)
Noi i-am izgonit din grădini, de la izvoare,(57)
وَكُنوزٍ وَمَقامٍ كَريمٍ(58)
de la comori şi de la loc îmbelşugat.(58)
كَذٰلِكَ وَأَورَثنٰها بَنى إِسرٰءيلَ(59)
Astfel Noi le-am dat moştenire fiilor lui Israel.(59)
فَأَتبَعوهُم مُشرِقينَ(60)
I-au urmărit înspre Răsărit.(60)
فَلَمّا تَرٰءَا الجَمعانِ قالَ أَصحٰبُ موسىٰ إِنّا لَمُدرَكونَ(61)
Când cele două gloate se zăriră, soţii lui Moise spuseră: “Suntem ajunşi din urmă!”(61)
قالَ كَلّا ۖ إِنَّ مَعِىَ رَبّى سَيَهدينِ(62)
Moise spuse: “Ba nu!... Domnul meu este cu mine şi El mă va călăuzi!(62)
فَأَوحَينا إِلىٰ موسىٰ أَنِ اضرِب بِعَصاكَ البَحرَ ۖ فَانفَلَقَ فَكانَ كُلُّ فِرقٍ كَالطَّودِ العَظيمِ(63)
Noi i-am dezvăluit atunci lui Moise: “Loveşte marea cu toiagu-ţi.” Ea se va despica atunci, şi fiece parte va fi asemenea unui munte grozav.(63)
وَأَزلَفنا ثَمَّ الءاخَرينَ(64)
Noi i-am lăsat pe ceilalţi să se apropie,(64)
وَأَنجَينا موسىٰ وَمَن مَعَهُ أَجمَعينَ(65)
în timp ce pe Moise l-am mântuit cu cei care se aflau cu el,(65)
ثُمَّ أَغرَقنَا الءاخَرينَ(66)
i-am înecat pe cei care îi urmăreau.(66)
إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً ۖ وَما كانَ أَكثَرُهُم مُؤمِنينَ(67)
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.(67)
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ العَزيزُ الرَّحيمُ(68)
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.(68)
وَاتلُ عَلَيهِم نَبَأَ إِبرٰهيمَ(69)
Istoriseşte-le povestea lui Abraham!(69)
إِذ قالَ لِأَبيهِ وَقَومِهِ ما تَعبُدونَ(70)
El spuse tatălui său şi poporului său: “Cui vă închinaţi voi?”(70)
قالوا نَعبُدُ أَصنامًا فَنَظَلُّ لَها عٰكِفينَ(71)
Ei spuseră: “Ne închinăm unor idoli, de care rămânem legaţi.”(71)
قالَ هَل يَسمَعونَكُم إِذ تَدعونَ(72)
El spuse: “Vă aud când îi chemaţi?(72)
أَو يَنفَعونَكُم أَو يَضُرّونَ(73)
Vă folosesc ori vă păgubesc?”(73)
قالوا بَل وَجَدنا ءاباءَنا كَذٰلِكَ يَفعَلونَ(74)
Ei spuseră: “Nu!... Noi i-am aflat şi pe taţii noştri făcând la fel.”(74)
قالَ أَفَرَءَيتُم ما كُنتُم تَعبُدونَ(75)
El spuse: “Aţi văzut la ce vă închinaţi,(75)
أَنتُم وَءاباؤُكُمُ الأَقدَمونَ(76)
voi şi strămoşii voştri dintâi?(76)
فَإِنَّهُم عَدُوٌّ لى إِلّا رَبَّ العٰلَمينَ(77)
Aceşti idoli îmi sunt vrăjmaşi, şi nu Domnul lumilor(77)
الَّذى خَلَقَنى فَهُوَ يَهدينِ(78)
care m-a creat. El este Cel ce mă călăuzeşte;(78)
وَالَّذى هُوَ يُطعِمُنى وَيَسقينِ(79)
El este Cel ce mă hrăneşte şi mă adapă;(79)
وَإِذا مَرِضتُ فَهُوَ يَشفينِ(80)
El este Cel ce mă lecuieşte când sunt bolnav;(80)
وَالَّذى يُميتُنى ثُمَّ يُحيينِ(81)
El este Cel ce mă va da morţii şi El mă va învia;(81)
وَالَّذى أَطمَعُ أَن يَغفِرَ لى خَطيـَٔتى يَومَ الدّينِ(82)
El este Cel ce — aşa râvnesc — îmi va ierta mie greşelile mele în Ziua judecăţii.(82)
رَبِّ هَب لى حُكمًا وَأَلحِقنى بِالصّٰلِحينَ(83)
Domnul meu! Dăruieşte-mi înţelepciunea şi rânduieşte-mă între cei drepţi.(83)
وَاجعَل لى لِسانَ صِدقٍ فِى الءاخِرينَ(84)
Fă-mi o limbă ce va vesti Adevărul celor care va să vină.(84)
وَاجعَلنى مِن وَرَثَةِ جَنَّةِ النَّعيمِ(85)
Rânduieşte-mă printre moştenitorii Grădinii plăcerilor.(85)
وَاغفِر لِأَبى إِنَّهُ كانَ مِنَ الضّالّينَ(86)
Iartă-i tatălui meu, căci el a fost dintre cei rătăciţi.(86)
وَلا تُخزِنى يَومَ يُبعَثونَ(87)
Nu mă ruşina în Ziua când (oamenii) vor fi sculaţi,(87)
يَومَ لا يَنفَعُ مالٌ وَلا بَنونَ(88)
în Ziua când nici averile, nici copiii nu vor sluji la nimic,(88)
إِلّا مَن أَتَى اللَّهَ بِقَلبٍ سَليمٍ(89)
în afara celor care vin la Dumnezeu cu o inimă curată.”(89)
وَأُزلِفَتِ الجَنَّةُ لِلمُتَّقينَ(90)
Grădinile vor fi apropiate de cei temători,(90)
وَبُرِّزَتِ الجَحيمُ لِلغاوينَ(91)
iar Iadul va fi ivit celor rătăciţi.(91)
وَقيلَ لَهُم أَينَ ما كُنتُم تَعبُدونَ(92)
Li se va spune: “Unde sunt cei cărora vă închinaţi în locul lui Dumnezeu?(92)
مِن دونِ اللَّهِ هَل يَنصُرونَكُم أَو يَنتَصِرونَ(93)
Vă vor ajuta pe voi ori se vor ajuta pe ei înşişi?”(93)
فَكُبكِبوا فيها هُم وَالغاوۥنَ(94)
Vor fi repeziţi în Gheena, ei şi toţi rătăciţii,(94)
وَجُنودُ إِبليسَ أَجمَعونَ(95)
precum şi toate oştirile lui Iblis.(95)
قالوا وَهُم فيها يَختَصِمونَ(96)
Ei vor spune certându-se între ei:(96)
تَاللَّهِ إِن كُنّا لَفى ضَلٰلٍ مُبينٍ(97)
“Pe Dumnezeu! Noi ne aflam într-o rătăcire vădită(97)
إِذ نُسَوّيكُم بِرَبِّ العٰلَمينَ(98)
când ne socoteam deopotrivă cu Domnul lumilor!(98)
وَما أَضَلَّنا إِلَّا المُجرِمونَ(99)
Numai cei nelegiuiţi ne-au rătăcit!(99)
فَما لَنا مِن شٰفِعينَ(100)
Noi nu avem nici un mijlocitor,(100)
وَلا صَديقٍ حَميمٍ(101)
nici un prieten zelos!(101)
فَلَو أَنَّ لَنا كَرَّةً فَنَكونَ مِنَ المُؤمِنينَ(102)
Dacă ar mai fi pentru noi întoarcere, atunci am fi credincioşi!”(102)
إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً ۖ وَما كانَ أَكثَرُهُم مُؤمِنينَ(103)
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.(103)
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ العَزيزُ الرَّحيمُ(104)
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.(104)
كَذَّبَت قَومُ نوحٍ المُرسَلينَ(105)
Poporul lui Noe i-a socotit pe trimişi mincinoşi,(105)
إِذ قالَ لَهُم أَخوهُم نوحٌ أَلا تَتَّقونَ(106)
când fratele lor Noe le spuse: “Nu vă temeţi, oare?(106)
إِنّى لَكُم رَسولٌ أَمينٌ(107)
Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.(107)
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطيعونِ(108)
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!(108)
وَما أَسـَٔلُكُم عَلَيهِ مِن أَجرٍ ۖ إِن أَجرِىَ إِلّا عَلىٰ رَبِّ العٰلَمينَ(109)
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.(109)
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطيعونِ(110)
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!”(110)
۞ قالوا أَنُؤمِنُ لَكَ وَاتَّبَعَكَ الأَرذَلونَ(111)
Ei spuseră: “Să credem în tine, când cei care te urmează sunt cei prea-umili?”(111)
قالَ وَما عِلمى بِما كانوا يَعمَلونَ(112)
El spuse: “Nu am ştiinţă de ceea ce fac ei,(112)
إِن حِسابُهُم إِلّا عَلىٰ رَبّى ۖ لَو تَشعُرونَ(113)
numai Domnul meu îi poate judeca. O, dacă v-aţi da seama!(113)
وَما أَنا۠ بِطارِدِ المُؤمِنينَ(114)
Eu nu-i alung pe credincioşi,(114)
إِن أَنا۠ إِلّا نَذيرٌ مُبينٌ(115)
căci eu nu sunt decât un predicator cu vorbă limpede.”(115)
قالوا لَئِن لَم تَنتَهِ يٰنوحُ لَتَكونَنَّ مِنَ المَرجومينَ(116)
Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Noe, vei fi omorât cu pietre!”(116)
قالَ رَبِّ إِنَّ قَومى كَذَّبونِ(117)
El spuse: “Domnul meu! Poporul meu m-a socotit mincinos.(117)
فَافتَح بَينى وَبَينَهُم فَتحًا وَنَجِّنى وَمَن مَعِىَ مِنَ المُؤمِنينَ(118)
Judecă între mine şi ei. Mântuieşte-mă pe mine şi pe credincioşii ce sunt cu mine.”(118)
فَأَنجَينٰهُ وَمَن مَعَهُ فِى الفُلكِ المَشحونِ(119)
Noi l-am mântuit pe el şi pe cei care erau cu el pe arca încărcată,(119)
ثُمَّ أَغرَقنا بَعدُ الباقينَ(120)
şi i-am înecat apoi pe cei rămaşi.(120)
إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً ۖ وَما كانَ أَكثَرُهُم مُؤمِنينَ(121)
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.(121)
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ العَزيزُ الرَّحيمُ(122)
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.(122)
كَذَّبَت عادٌ المُرسَلينَ(123)
Adiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,(123)
إِذ قالَ لَهُم أَخوهُم هودٌ أَلا تَتَّقونَ(124)
când Hud, fratele lor le spuse: “Nu vă temeţi, oare?”(124)
إِنّى لَكُم رَسولٌ أَمينٌ(125)
Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.(125)
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطيعونِ(126)
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.(126)
وَما أَسـَٔلُكُم عَلَيهِ مِن أَجرٍ ۖ إِن أَجرِىَ إِلّا عَلىٰ رَبِّ العٰلَمينَ(127)
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.(127)
أَتَبنونَ بِكُلِّ ريعٍ ءايَةً تَعبَثونَ(128)
Veţi zidi pe fiece înălţime un semn ca să vă jucaţi?(128)
وَتَتَّخِذونَ مَصانِعَ لَعَلَّكُم تَخلُدونَ(129)
Vă veţi face întărituri ca şi cum aţi veşnici?(129)
وَإِذا بَطَشتُم بَطَشتُم جَبّارينَ(130)
Când loviţi, loviţi ca nişte despoţi?(130)
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطيعونِ(131)
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.(131)
وَاتَّقُوا الَّذى أَمَدَّكُم بِما تَعلَمونَ(132)
Temeţi-vă de Cel ce v-a dăruit ceea ce ştiţi,(132)
أَمَدَّكُم بِأَنعٰمٍ وَبَنينَ(133)
de Cel ce v-a dăruit dobitoace şi copii,(133)
وَجَنّٰتٍ وَعُيونٍ(134)
grădini şi izvoare.(134)
إِنّى أَخافُ عَلَيكُم عَذابَ يَومٍ عَظيمٍ(135)
Eu mă tem pentru voi de osânda unei Zile mari.”(135)
قالوا سَواءٌ عَلَينا أَوَعَظتَ أَم لَم تَكُن مِنَ الوٰعِظينَ(136)
“Deopotrivă ne este dacă ne ţii predici ori dacă nu ne ţii!(136)
إِن هٰذا إِلّا خُلُقُ الأَوَّلينَ(137)
Aceasta nu este decât felul de a fi al celor dintâi şi(137)
وَما نَحنُ بِمُعَذَّبينَ(138)
noi nu vom fi osândiţi.”(138)
فَكَذَّبوهُ فَأَهلَكنٰهُم ۗ إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً ۖ وَما كانَ أَكثَرُهُم مُؤمِنينَ(139)
Ei l-au socotit mincinos şi Noi, atunci, i-am nimicit. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.(139)
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ العَزيزُ الرَّحيمُ(140)
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.(140)
كَذَّبَت ثَمودُ المُرسَلينَ(141)
Tamudiţii i-au socotit pe trimişi mincinoşi,(141)
إِذ قالَ لَهُم أَخوهُم صٰلِحٌ أَلا تَتَّقونَ(142)
când Salih, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?(142)
إِنّى لَكُم رَسولٌ أَمينٌ(143)
Eu vouă vă sunt trimis vrednic de încredere.(143)
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطيعونِ(144)
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare!(144)
وَما أَسـَٔلُكُم عَلَيهِ مِن أَجرٍ ۖ إِن أَجرِىَ إِلّا عَلىٰ رَبِّ العٰلَمينَ(145)
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.(145)
أَتُترَكونَ فى ما هٰهُنا ءامِنينَ(146)
Veţi fi lăsaţi oare să vă tihnească ceea ce aveţi aici(146)
فى جَنّٰتٍ وَعُيونٍ(147)
grădini şi izvoare,(147)
وَزُروعٍ وَنَخلٍ طَلعُها هَضيمٌ(148)
holde şi curmali cu ciorchini grei?(148)
وَتَنحِتونَ مِنَ الجِبالِ بُيوتًا فٰرِهينَ(149)
Vă scobiţi cu îndemânare case în munţi?(149)
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطيعونِ(150)
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.(150)
وَلا تُطيعوا أَمرَ المُسرِفينَ(151)
Nu ascultaţi porunca celor necumpătaţi(151)
الَّذينَ يُفسِدونَ فِى الأَرضِ وَلا يُصلِحونَ(152)
care seamănă stricăciune pe pământ şi nu fac nimic drept.”(152)
قالوا إِنَّما أَنتَ مِنَ المُسَحَّرينَ(153)
Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi!(153)
ما أَنتَ إِلّا بَشَرٌ مِثلُنا فَأتِ بِـٔايَةٍ إِن كُنتَ مِنَ الصّٰدِقينَ(154)
Şi fiindcă eşti un om asemenea nouă, adu-ne un semn, dacă spui adevărul!”(154)
قالَ هٰذِهِ ناقَةٌ لَها شِربٌ وَلَكُم شِربُ يَومٍ مَعلومٍ(155)
El spuse: “Această cămilă va bea, şi voi veţi bea, fiecare în ziua hotărâtă.(155)
وَلا تَمَسّوها بِسوءٍ فَيَأخُذَكُم عَذابُ يَومٍ عَظيمٍ(156)
Nu-i faceţi nici un rău, căci o osândă într-o zi mare vă va lua.”(156)
فَعَقَروها فَأَصبَحوا نٰدِمينَ(157)
Ei o ologiră, însă dimineaţa se căiră,(157)
فَأَخَذَهُمُ العَذابُ ۗ إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً ۖ وَما كانَ أَكثَرُهُم مُؤمِنينَ(158)
căci osânda îi luă. Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.(158)
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ العَزيزُ الرَّحيمُ(159)
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.(159)
كَذَّبَت قَومُ لوطٍ المُرسَلينَ(160)
Poporul lui Lot i-a socotit pe trimişi mincinoşi,(160)
إِذ قالَ لَهُم أَخوهُم لوطٌ أَلا تَتَّقونَ(161)
când Lot, fratele lor, le spuse: “Nu vă temeţi, oare?(161)
إِنّى لَكُم رَسولٌ أَمينٌ(162)
Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.(162)
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطيعونِ(163)
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.(163)
وَما أَسـَٔلُكُم عَلَيهِ مِن أَجرٍ ۖ إِن أَجرِىَ إِلّا عَلىٰ رَبِّ العٰلَمينَ(164)
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.(164)
أَتَأتونَ الذُّكرانَ مِنَ العٰلَمينَ(165)
Vă apropiaţi de bărbaţii din aceste lumi(165)
وَتَذَرونَ ما خَلَقَ لَكُم رَبُّكُم مِن أَزوٰجِكُم ۚ بَل أَنتُم قَومٌ عادونَ(166)
părăsindu-vă soţiile, create vouă de Domnul vostru? Sunteţi un popor călcător al legii.”(166)
قالوا لَئِن لَم تَنتَهِ يٰلوطُ لَتَكونَنَّ مِنَ المُخرَجينَ(167)
Ei spuseră: “Dacă nu încetezi, o, Lot, vei fi izgonit.”(167)
قالَ إِنّى لِعَمَلِكُم مِنَ القالينَ(168)
El spuse: “Urăsc fapta voastră!(168)
رَبِّ نَجِّنى وَأَهلى مِمّا يَعمَلونَ(169)
Domnul meu! Mântuieşte-mă pe mine şi pe ai mei de ceea ce fac ei.”(169)
فَنَجَّينٰهُ وَأَهلَهُ أَجمَعينَ(170)
Noi l-am mântuit pe el şi pe toţi ai săi,(170)
إِلّا عَجوزًا فِى الغٰبِرينَ(171)
în afara unei bătrâne rămase în urmă,(171)
ثُمَّ دَمَّرنَا الءاخَرينَ(172)
şi i-am stârpit apoi pe ceilalţi,(172)
وَأَمطَرنا عَلَيهِم مَطَرًا ۖ فَساءَ مَطَرُ المُنذَرينَ(173)
trimiţând asupra lor o ploaie. Rea a fost ploaia pentru cei cărora li s-a predicat!(173)
إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً ۖ وَما كانَ أَكثَرُهُم مُؤمِنينَ(174)
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.(174)
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ العَزيزُ الرَّحيمُ(175)
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.(175)
كَذَّبَ أَصحٰبُ لـَٔيكَةِ المُرسَلينَ(176)
Oamenii din al’Aika i-au socotit pe trimişi mincinoşi,(176)
إِذ قالَ لَهُم شُعَيبٌ أَلا تَتَّقونَ(177)
când Şu’aib le spuse: “Nu vă temeţi, oare?(177)
إِنّى لَكُم رَسولٌ أَمينٌ(178)
Eu, vouă, vă sunt trimis vrednic de încredere.(178)
فَاتَّقُوا اللَّهَ وَأَطيعونِ(179)
Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-mi ascultare.(179)
وَما أَسـَٔلُكُم عَلَيهِ مِن أَجرٍ ۖ إِن أَجرِىَ إِلّا عَلىٰ رَبِّ العٰلَمينَ(180)
Eu nu vă cer răsplată, căci răsplata mea se află la Domnul lumilor.(180)
۞ أَوفُوا الكَيلَ وَلا تَكونوا مِنَ المُخسِرينَ(181)
Fiţi cinstiţi la măsură şi nu fiţi dintre cei păgubitori.(181)
وَزِنوا بِالقِسطاسِ المُستَقيمِ(182)
Cântăriţi cu drept cântar.(182)
وَلا تَبخَسُوا النّاسَ أَشياءَهُم وَلا تَعثَوا فِى الأَرضِ مُفسِدينَ(183)
Nu-i păgubiţi pe oamenii în avutul lor. Nu săvârşiţi fărădelegi pe pământ, semănând stricăciune!(183)
وَاتَّقُوا الَّذى خَلَقَكُم وَالجِبِلَّةَ الأَوَّلينَ(184)
Temeţi-vă de Cel ce v-a creat pe voi şi pe leaturile dintâi.”(184)
قالوا إِنَّما أَنتَ مِنَ المُسَحَّرينَ(185)
Ei spuseră: “Tu eşti dintre cei vrăjiţi!(185)
وَما أَنتَ إِلّا بَشَرٌ مِثلُنا وَإِن نَظُنُّكَ لَمِنَ الكٰذِبينَ(186)
Şi fiindcă nu eşti decât un om asemenea vouă, noi gândim că eşti dintre mincinoşi.(186)
فَأَسقِط عَلَينا كِسَفًا مِنَ السَّماءِ إِن كُنتَ مِنَ الصّٰدِقينَ(187)
Prăvale cerul în bucăţi asupra noastră, dacă spui adevărul!”(187)
قالَ رَبّى أَعلَمُ بِما تَعمَلونَ(188)
El spuse: “Domnul meu ştie prea bine ceea ce faceţi.”(188)
فَكَذَّبوهُ فَأَخَذَهُم عَذابُ يَومِ الظُّلَّةِ ۚ إِنَّهُ كانَ عَذابَ يَومٍ عَظيمٍ(189)
Ei l-au socotit pe Şu’aib mincinos, însă i-a luat osânda zilei Întunecării. Şi a fost osânda unei zile mari.(189)
إِنَّ فى ذٰلِكَ لَءايَةً ۖ وَما كانَ أَكثَرُهُم مُؤمِنينَ(190)
Întru aceasta este un semn, însă cei mai mulţi nu sunt credincioşi.(190)
وَإِنَّ رَبَّكَ لَهُوَ العَزيزُ الرَّحيمُ(191)
Domnul tău, El este Puternicul, Milostivul.(191)
وَإِنَّهُ لَتَنزيلُ رَبِّ العٰلَمينَ(192)
El este o pogorâre de la Domnul lumilor.(192)
نَزَلَ بِهِ الرّوحُ الأَمينُ(193)
Duhul lui credincios a pogorât cu el(193)
عَلىٰ قَلبِكَ لِتَكونَ مِنَ المُنذِرينَ(194)
asupra inimii tale ca tu să fii dintre predicatori,(194)
بِلِسانٍ عَرَبِىٍّ مُبينٍ(195)
într-o limbă arabă desluşită.(195)
وَإِنَّهُ لَفى زُبُرِ الأَوَّلينَ(196)
Aceasta se află deja în Psalmii celor dintâi.(196)
أَوَلَم يَكُن لَهُم ءايَةً أَن يَعلَمَهُ عُلَمٰؤُا۟ بَنى إِسرٰءيلَ(197)
Nu este pentru ei un semn pe care învăţaţii fiilor lui Israel îl cunosc?(197)
وَلَو نَزَّلنٰهُ عَلىٰ بَعضِ الأَعجَمينَ(198)
Dacă l-am fi pogorât asupra unui străin(198)
فَقَرَأَهُ عَلَيهِم ما كانوا بِهِ مُؤمِنينَ(199)
şi li l-ar fi citit, ei n-ar fi crezut.(199)
كَذٰلِكَ سَلَكنٰهُ فى قُلوبِ المُجرِمينَ(200)
Astfel îi tăiem drum în inimile nelegiuiţilor,(200)
لا يُؤمِنونَ بِهِ حَتّىٰ يَرَوُا العَذابَ الأَليمَ(201)
însă ei nu cred în el, până ce nu văd osânda cea dureroasă(201)
فَيَأتِيَهُم بَغتَةً وَهُم لا يَشعُرونَ(202)
ce le va veni deodată, fără ca ei să presimtă.(202)
فَيَقولوا هَل نَحنُ مُنظَرونَ(203)
Ei vor spune atunci: “Ni se mai dă un răgaz?”(203)
أَفَبِعَذابِنا يَستَعجِلونَ(204)
Ei cer venirea osândei Noastre degrabă?(204)
أَفَرَءَيتَ إِن مَتَّعنٰهُم سِنينَ(205)
Chiar de le dăruim bucurii ani de zile, tu nu vezi că(205)
ثُمَّ جاءَهُم ما كانوا يوعَدونَ(206)
tot vine la ei ceea ce li s-a făgăduit şi(206)
ما أَغنىٰ عَنهُم ما كانوا يُمَتَّعونَ(207)
îndestularea nu le va mai fi de nici un folos?(207)
وَما أَهلَكنا مِن قَريَةٍ إِلّا لَها مُنذِرونَ(208)
Noi n-am nimicit nici o cetate care să nu fi avut predicatori.(208)
ذِكرىٰ وَما كُنّا ظٰلِمينَ(209)
întru amintire, căci Noi nu suntem nedrepţi.(209)
وَما تَنَزَّلَت بِهِ الشَّيٰطينُ(210)
Nu diavolii s-au pogorât cu el!(210)
وَما يَنبَغى لَهُم وَما يَستَطيعونَ(211)
Acesta nu le este pe plac, însă sunt neputincioşi!(211)
إِنَّهُم عَنِ السَّمعِ لَمَعزولونَ(212)
Ei vor fi îndepărtaţi de la ascultarea lui.(212)
فَلا تَدعُ مَعَ اللَّهِ إِلٰهًا ءاخَرَ فَتَكونَ مِنَ المُعَذَّبينَ(213)
Nu chema alt dumnezeu alături de Dumnezeu, căci astfel vei fi printre cei osândiţi.(213)
وَأَنذِر عَشيرَتَكَ الأَقرَبينَ(214)
Previne-i pe cei mai apropiaţi din obştea ta!(214)
وَاخفِض جَناحَكَ لِمَنِ اتَّبَعَكَ مِنَ المُؤمِنينَ(215)
Coboară-ţi aripa asupra credincioşilor care te urmează.(215)
فَإِن عَصَوكَ فَقُل إِنّى بَريءٌ مِمّا تَعمَلونَ(216)
Spune-le când nu-ţi dau ascultare: “Eu n-am nici o vină pentru ceea ce faceţi!”(216)
وَتَوَكَّل عَلَى العَزيزِ الرَّحيمِ(217)
Încrede-te în Puternicul, Milostivul.(217)
الَّذى يَرىٰكَ حينَ تَقومُ(218)
El te vede când te ridici(218)
وَتَقَلُّبَكَ فِى السّٰجِدينَ(219)
şi când te vânzoleşti printre cei prosternaţi.(219)
إِنَّهُ هُوَ السَّميعُ العَليمُ(220)
El este Auzitorul, Ştiutorul!(220)
هَل أُنَبِّئُكُم عَلىٰ مَن تَنَزَّلُ الشَّيٰطينُ(221)
Să vă dau de ştire asupra cui vor pogorî diavolii?(221)
تَنَزَّلُ عَلىٰ كُلِّ أَفّاكٍ أَثيمٍ(222)
Ei pogoară asupra oricărui clevetitor păcătos!(222)
يُلقونَ السَّمعَ وَأَكثَرُهُم كٰذِبونَ(223)
Ei ciulesc urechea..., însă cei mai mulţi sunt mincinoşi.(223)
وَالشُّعَراءُ يَتَّبِعُهُمُ الغاوۥنَ(224)
Şi poeţii! Ei sunt urmaţi doar de cei care se rătăcesc.(224)
أَلَم تَرَ أَنَّهُم فى كُلِّ وادٍ يَهيمونَ(225)
Nu-i vezi oare? Ei aiurează în fiece vale,(225)
وَأَنَّهُم يَقولونَ ما لا يَفعَلونَ(226)
spunând ceea ce nu fac,(226)
إِلَّا الَّذينَ ءامَنوا وَعَمِلُوا الصّٰلِحٰتِ وَذَكَرُوا اللَّهَ كَثيرًا وَانتَصَروا مِن بَعدِ ما ظُلِموا ۗ وَسَيَعلَمُ الَّذينَ ظَلَموا أَىَّ مُنقَلَبٍ يَنقَلِبونَ(227)
în afară de cei care cred şi săvârşesc fapte bune şi-L amintesc pe Dumnezeu adesea, şi se apără când sunt nedreptăţiţi. Cei nedrepţi vor cunoaşte curând pe ce parte s-au întors!(227)