Al-Furqan( الفرقان)
Original,King Fahad Quran Complex(الأصلي,مجمع الملك فهد القرآن)
show/hide
George Grigore(George Grigore)
show/hide
بِسمِ اللَّهِ الرَّحمٰنِ الرَّحيمِ تَبارَكَ الَّذى نَزَّلَ الفُرقانَ عَلىٰ عَبدِهِ لِيَكونَ لِلعٰلَمينَ نَذيرًا(1)
Binecuvântat fie Cel ce a pogorât Legea asupra robului Său ca să fie lumilor predicator,(1)
الَّذى لَهُ مُلكُ السَّمٰوٰتِ وَالأَرضِ وَلَم يَتَّخِذ وَلَدًا وَلَم يَكُن لَهُ شَريكٌ فِى المُلكِ وَخَلَقَ كُلَّ شَيءٍ فَقَدَّرَهُ تَقديرًا(2)
Cel ce are împărăţia cerurilor şi pământului, Cel ce nu şi-a dăruit Sie însuşi copii, Cel ce nu are părtaş întru împărăţia Sa, Cel ce a creat fiece lucru hotărându-i soarta.(2)
وَاتَّخَذوا مِن دونِهِ ءالِهَةً لا يَخلُقونَ شَيـًٔا وَهُم يُخلَقونَ وَلا يَملِكونَ لِأَنفُسِهِم ضَرًّا وَلا نَفعًا وَلا يَملِكونَ مَوتًا وَلا حَيوٰةً وَلا نُشورًا(3)
Ei şi-au luat în locul Lui alţi dumnezei ce nu au creat nimic, ci ei înşişi sunt creaţi, care nu păgubesc şi nu folosesc, care nu stăpânesc nici viaţa, nici moartea şi nici învierea.(3)
وَقالَ الَّذينَ كَفَروا إِن هٰذا إِلّا إِفكٌ افتَرىٰهُ وَأَعانَهُ عَلَيهِ قَومٌ ءاخَرونَ ۖ فَقَد جاءو ظُلمًا وَزورًا(4)
Cei care tăgăduiesc au spus: “Aceasta nu este decât o minciună născocită de el şi un alţi oameni care îl ajută întru aceasta.” Ei vin cu nedreptate şi minciună.(4)
وَقالوا أَسٰطيرُ الأَوَّلينَ اكتَتَبَها فَهِىَ تُملىٰ عَلَيهِ بُكرَةً وَأَصيلًا(5)
Ei spuseră: “Acestea sunt poveşti ale celor dintâi pe care le-a scris, fiindu-i dictate dimineaţa şi seara.”(5)
قُل أَنزَلَهُ الَّذى يَعلَمُ السِّرَّ فِى السَّمٰوٰتِ وَالأَرضِ ۚ إِنَّهُ كانَ غَفورًا رَحيمًا(6)
Spune: “Cel ce cunoaşte Taina din ceruri şi de pe pământ l-a pogorât. El este Iertător, Milostiv”(6)
وَقالوا مالِ هٰذَا الرَّسولِ يَأكُلُ الطَّعامَ وَيَمشى فِى الأَسواقِ ۙ لَولا أُنزِلَ إِلَيهِ مَلَكٌ فَيَكونَ مَعَهُ نَذيرًا(7)
Ei spuseră: “Ce are, aşadar, acest trimis? El mănâncă bucate şi umblă pe la târguri. Dacă ar fi pogorât la el un Înger care să fie cu el predicator,(7)
أَو يُلقىٰ إِلَيهِ كَنزٌ أَو تَكونُ لَهُ جَنَّةٌ يَأكُلُ مِنها ۚ وَقالَ الظّٰلِمونَ إِن تَتَّبِعونَ إِلّا رَجُلًا مَسحورًا(8)
ori i-ar fi fost aruncată vreo comoară, ori ar fi avut vreo grădină din care să mănânce...! Nedrepţii spuseră: “Voi nu urmaţi decât un om vrăjit.”(8)
انظُر كَيفَ ضَرَبوا لَكَ الأَمثٰلَ فَضَلّوا فَلا يَستَطيعونَ سَبيلًا(9)
Vezi asemănările pe care ţi le dau?! Ei se rătăcesc şi nu îşi mai pot afla nici o cale.(9)
تَبارَكَ الَّذى إِن شاءَ جَعَلَ لَكَ خَيرًا مِن ذٰلِكَ جَنّٰتٍ تَجرى مِن تَحتِهَا الأَنهٰرُ وَيَجعَل لَكَ قُصورًا(10)
Binecuvântat fie Cel ce, dacă voieşte, îţi dăruieşte mai bine decât acestea: grădini pe sub care curg râuri şi unde îţi face palate.(10)
بَل كَذَّبوا بِالسّاعَةِ ۖ وَأَعتَدنا لِمَن كَذَّبَ بِالسّاعَةِ سَعيرًا(11)
Ei socot Ceasul o minciună. Noi le-am pregătit o flacără arzătoare lor, celor care socot Ceasul minciună.(11)
إِذا رَأَتهُم مِن مَكانٍ بَعيدٍ سَمِعوا لَها تَغَيُّظًا وَزَفيرًا(12)
Când îi va vedea ea de departe, ei îi vor auzi furia şi şuieratul.(12)
وَإِذا أُلقوا مِنها مَكانًا ضَيِّقًا مُقَرَّنينَ دَعَوا هُنالِكَ ثُبورًا(13)
Când, legaţi împreună, vor fi aruncaţi acolo într-un loc strâmt, îşi vor chema pierirea.(13)
لا تَدعُوا اليَومَ ثُبورًا وٰحِدًا وَادعوا ثُبورًا كَثيرًا(14)
“Nu chemaţi astăzi o singură pierire, ci chemaţi mai multe pieiri!”(14)
قُل أَذٰلِكَ خَيرٌ أَم جَنَّةُ الخُلدِ الَّتى وُعِدَ المُتَّقونَ ۚ كانَت لَهُم جَزاءً وَمَصيرًا(15)
Spune: “Aceasta este mai bun, ori Grădina veşniciei ce le-a fost făgăduită celor temători ca răsplată lor şi devenire?”(15)
لَهُم فيها ما يَشاءونَ خٰلِدينَ ۚ كانَ عَلىٰ رَبِّكَ وَعدًا مَسـٔولًا(16)
Ei vor avea ceea ce îşi doresc acolo, unde vor veşnici. Aceasta este o făgăduială de la Dumnezeu pe care El o va ţine.(16)
وَيَومَ يَحشُرُهُم وَما يَعبُدونَ مِن دونِ اللَّهِ فَيَقولُ ءَأَنتُم أَضلَلتُم عِبادى هٰؤُلاءِ أَم هُم ضَلُّوا السَّبيلَ(17)
În Ziua când El vă va aduna cu cei cărora vă închinaţi în locul lui Dumnezeu, vă va spune: “Voi mi-aţi rătăcit robii aceştia? Ori ei înşişi au rătăcit Calea?”(17)
قالوا سُبحٰنَكَ ما كانَ يَنبَغى لَنا أَن نَتَّخِذَ مِن دونِكَ مِن أَولِياءَ وَلٰكِن مَتَّعتَهُم وَءاباءَهُم حَتّىٰ نَسُوا الذِّكرَ وَكانوا قَومًا بورًا(18)
Ei vor spune: “Mărire Ţie! N-ar fi trebuit să ne luăm alţi oblăduitori în afara Ta, însă Tu le-ai dăruit bucurii vremelnice lor şi taţilor lor, încât au uitat amintirea Numele Tău şi astfel au fost sortiţi pieirii.”(18)
فَقَد كَذَّبوكُم بِما تَقولونَ فَما تَستَطيعونَ صَرفًا وَلا نَصرًا ۚ وَمَن يَظلِم مِنكُم نُذِقهُ عَذابًا كَبيرًا(19)
“Ei vă socotesc mincinoşi în ceea ce spuneţi. Voi nu veţi putea îndepărta pedeapsa şi nici nu vă veţi putea ajuta. Celui nedrept dintre voi îi vom da să guste o mare osândă.”(19)
وَما أَرسَلنا قَبلَكَ مِنَ المُرسَلينَ إِلّا إِنَّهُم لَيَأكُلونَ الطَّعامَ وَيَمشونَ فِى الأَسواقِ ۗ وَجَعَلنا بَعضَكُم لِبَعضٍ فِتنَةً أَتَصبِرونَ ۗ وَكانَ رَبُّكَ بَصيرًا(20)
Noi n-am trimis înaintea ta decât trimişi ce mâncau bucate şi umblau prin pieţe. I-am făcut pe unii o încercare pentru alţii. Veţi fi oare răbdători? Domnul tău este Văzător.(20)
۞ وَقالَ الَّذينَ لا يَرجونَ لِقاءَنا لَولا أُنزِلَ عَلَينَا المَلٰئِكَةُ أَو نَرىٰ رَبَّنا ۗ لَقَدِ استَكبَروا فى أَنفُسِهِم وَعَتَو عُتُوًّا كَبيرًا(21)
Cei care nu nădăjduiesc în întâlnirea Noastră spun: “Dacă ar pogorî la noi îngerii ori l-am vedea pe Domnul nostru!” Ei se îngâmfează şi sunt prea-plini de ei.(21)
يَومَ يَرَونَ المَلٰئِكَةَ لا بُشرىٰ يَومَئِذٍ لِلمُجرِمينَ وَيَقولونَ حِجرًا مَحجورًا(22)
În Ziua când cei nelegiuiţi vor vedea îngerii, în Ziua aceea nu vor avea o veste bună şi vor spune: “Este un prag de netrecut!”(22)
وَقَدِمنا إِلىٰ ما عَمِلوا مِن عَمَلٍ فَجَعَلنٰهُ هَباءً مَنثورًا(23)
Noi ne vom apropia de faptele pe care le-au săvârşit şi le vom face praf şi pulbere.(23)
أَصحٰبُ الجَنَّةِ يَومَئِذٍ خَيرٌ مُستَقَرًّا وَأَحسَنُ مَقيلًا(24)
În Ziua aceea, locuitorii Grădinii vor avea o şedere plăcută şi un popas minunat.(24)
وَيَومَ تَشَقَّقُ السَّماءُ بِالغَمٰمِ وَنُزِّلَ المَلٰئِكَةُ تَنزيلًا(25)
În Ziua când cerul se va fărâmiţa în nori şi îngerii vor fi pogorâţi în grabă,(25)
المُلكُ يَومَئِذٍ الحَقُّ لِلرَّحمٰنِ ۚ وَكانَ يَومًا عَلَى الكٰفِرينَ عَسيرًا(26)
în Ziua aceea, adevărata împărăţie va fi a Milostivului. Aceasta va fi o Zi grozavă pentru tăgăduitori.(26)
وَيَومَ يَعَضُّ الظّالِمُ عَلىٰ يَدَيهِ يَقولُ يٰلَيتَنِى اتَّخَذتُ مَعَ الرَّسولِ سَبيلًا(27)
În Ziua aceea cel nedrept îşi va muşca mâinile spunând: “Vai mie! Dacă aş fi urmat calea cu trimisul!(27)
يٰوَيلَتىٰ لَيتَنى لَم أَتَّخِذ فُلانًا خَليلًا(28)
Vai mie! Dacă nu mi-aş fi luat “un oarecare” drept prieten,(28)
لَقَد أَضَلَّنى عَنِ الذِّكرِ بَعدَ إِذ جاءَنى ۗ وَكانَ الشَّيطٰنُ لِلإِنسٰنِ خَذولًا(29)
căci el m-a rătăcit de la amintirea ce deja venise la mine! Diavolul este omului trădător.”(29)
وَقالَ الرَّسولُ يٰرَبِّ إِنَّ قَومِى اتَّخَذوا هٰذَا القُرءانَ مَهجورًا(30)
Trimisul spuse: “O, Domnul meu! Poporul meu a luat acest Coran ca pe ceva de aruncat!”(30)
وَكَذٰلِكَ جَعَلنا لِكُلِّ نَبِىٍّ عَدُوًّا مِنَ المُجرِمينَ ۗ وَكَفىٰ بِرَبِّكَ هادِيًا وَنَصيرًا(31)
Astfel Noi am făcut fiecărui profet un vrăjmaş printre nelegiuiţi. Domnul tău este de ajuns ca ajutor şi călăuzitor!(31)
وَقالَ الَّذينَ كَفَروا لَولا نُزِّلَ عَلَيهِ القُرءانُ جُملَةً وٰحِدَةً ۚ كَذٰلِكَ لِنُثَبِّتَ بِهِ فُؤادَكَ ۖ وَرَتَّلنٰهُ تَرتيلًا(32)
Cei care tăgăduiesc spun: “Dacă ar fi fost pogorât asupra lui Coranul deodată!” Noi l-am pogorât astfel ca să-ţi întărim cu el inima şi să-l facem să fie recitat cu grijă.(32)
وَلا يَأتونَكَ بِمَثَلٍ إِلّا جِئنٰكَ بِالحَقِّ وَأَحسَنَ تَفسيرًا(33)
Ei nu-ţi dau nici o pildă fără ca Noi să nu aducem adevărul cu o tâlcuire şi mai frumoasă.(33)
الَّذينَ يُحشَرونَ عَلىٰ وُجوهِهِم إِلىٰ جَهَنَّمَ أُولٰئِكَ شَرٌّ مَكانًا وَأَضَلُّ سَبيلًا(34)
Cei care vor fi puşi faţă în faţă în Gheena vor fi în cel mai rău loc şi cei mai departe rătăciţi de Cale.(34)
وَلَقَد ءاتَينا موسَى الكِتٰبَ وَجَعَلنا مَعَهُ أَخاهُ هٰرونَ وَزيرًا(35)
Noi i-am dăruit Cartea lui Moise şi l-am pus lângă el pe fratele său Aaron ca sfetnic.(35)
فَقُلنَا اذهَبا إِلَى القَومِ الَّذينَ كَذَّبوا بِـٔايٰتِنا فَدَمَّرنٰهُم تَدميرًا(36)
Apoi Noi le-am spus: “Mergeţi amândoi la poporul care a socotit semnele Noastre minciuni.” Şi Noi l-am stârpit apoi întru totul.(36)
وَقَومَ نوحٍ لَمّا كَذَّبُوا الرُّسُلَ أَغرَقنٰهُم وَجَعَلنٰهُم لِلنّاسِ ءايَةً ۖ وَأَعتَدنا لِلظّٰلِمينَ عَذابًا أَليمًا(37)
Şi poporul Noe! Când îi socoteau pe trimişi mincinoşi, Noi i-am înecat, făcând, astfel, din ei un semn pentru oameni. Celor nedrepţi le-am pregătit o dureroasă osândă.(37)
وَعادًا وَثَمودَا۟ وَأَصحٰبَ الرَّسِّ وَقُرونًا بَينَ ذٰلِكَ كَثيرًا(38)
Şi astfel a fost şi cu adiţii, cu tamudiţii, cu locuitorii din Ar-Rass şi cu multe alte leaturi aflătoare între ei.(38)
وَكُلًّا ضَرَبنا لَهُ الأَمثٰلَ ۖ وَكُلًّا تَبَّرنا تَتبيرًا(39)
Tuturor le-am dat întâi pilde, apoi i-am dat pierzaniei...(39)
وَلَقَد أَتَوا عَلَى القَريَةِ الَّتى أُمطِرَت مَطَرَ السَّوءِ ۚ أَفَلَم يَكونوا يَرَونَها ۚ بَل كانوا لا يَرجونَ نُشورًا(40)
Ei au trecut pe lângă cetatea asupra căreia a fost trimisă o ploaie a urgiei. Oare nu or fi văzut-o? Ei nu nădăjduiesc însă într-o înviere!(40)
وَإِذا رَأَوكَ إِن يَتَّخِذونَكَ إِلّا هُزُوًا أَهٰذَا الَّذى بَعَثَ اللَّهُ رَسولًا(41)
Când te văd, nu fac decât să râdă de tine: “Acesta să fie cel pe care Dumnezeu l-a trimis ca profet?(41)
إِن كادَ لَيُضِلُّنا عَن ءالِهَتِنا لَولا أَن صَبَرنا عَلَيها ۚ وَسَوفَ يَعلَمونَ حينَ يَرَونَ العَذابَ مَن أَضَلُّ سَبيلًا(42)
El ne-ar fi îndepărtat de dumnezeii noştri, dacă n-am fi fost atât de strâns legaţi de ei.” Când vor vedea osânda, vor şti cine este cel mai rătăcit de Cale.(42)
أَرَءَيتَ مَنِ اتَّخَذَ إِلٰهَهُ هَوىٰهُ أَفَأَنتَ تَكونُ عَلَيهِ وَكيلًا(43)
Nu l-ai văzut pe cel care îşi ia pofta sa drept dumnezeu? Tu îi vei fi oare sprijin?(43)
أَم تَحسَبُ أَنَّ أَكثَرَهُم يَسمَعونَ أَو يَعقِلونَ ۚ إِن هُم إِلّا كَالأَنعٰمِ ۖ بَل هُم أَضَلُّ سَبيلًا(44)
Socoţi că cei mai mulţi dintre ei aud ori pricep? Ei sunt, asemenea dobitoacelor, ba chiar mai rătăciţi de la Cale.(44)
أَلَم تَرَ إِلىٰ رَبِّكَ كَيفَ مَدَّ الظِّلَّ وَلَو شاءَ لَجَعَلَهُ ساكِنًا ثُمَّ جَعَلنَا الشَّمسَ عَلَيهِ دَليلًا(45)
Nu vezi cum Domnul tău întinde umbra? Şi dacă ar fi vrut, ar fi ţinut-o locului. Am făcut soarele arătătorul ei,(45)
ثُمَّ قَبَضنٰهُ إِلَينا قَبضًا يَسيرًا(46)
şi apoi cu uşurinţă o luăm la Noi.(46)
وَهُوَ الَّذى جَعَلَ لَكُمُ الَّيلَ لِباسًا وَالنَّومَ سُباتًا وَجَعَلَ النَّهارَ نُشورًا(47)
El este Cel ce v-a făcut vouă noaptea veşmânt şi somnul odihnă. El v-a făcut vouă ziua pentru trezire.(47)
وَهُوَ الَّذى أَرسَلَ الرِّيٰحَ بُشرًا بَينَ يَدَى رَحمَتِهِ ۚ وَأَنزَلنا مِنَ السَّماءِ ماءً طَهورًا(48)
El este Cel ce trimite vânturile ca o vestire înainte-mergătoare a milostiveniei Sale. Noi trimitem din cer apă curată(48)
لِنُحۦِىَ بِهِ بَلدَةً مَيتًا وَنُسقِيَهُ مِمّا خَلَقنا أَنعٰمًا وَأَناسِىَّ كَثيرًا(49)
cu care înviem ţinutul mort şi cu care adăpăm mulţimea de dobitoace şi oameni pe care i-am creat.(49)
وَلَقَد صَرَّفنٰهُ بَينَهُم لِيَذَّكَّروا فَأَبىٰ أَكثَرُ النّاسِ إِلّا كُفورًا(50)
Aceasta le-am înfăţişat-o ca ei să-şi amintească, însă cei mai mulţi oameni se leapădă. Însă nu şi de tăgadă!(50)
وَلَو شِئنا لَبَعَثنا فى كُلِّ قَريَةٍ نَذيرًا(51)
Dacă am fi voit, am fi trimis în fiece cetate un predicator.(51)
فَلا تُطِعِ الكٰفِرينَ وَجٰهِدهُم بِهِ جِهادًا كَبيرًا(52)
Nu da ascultare tăgăduitorilor, ci luptă împotriva lor cu tărie.(52)
۞ وَهُوَ الَّذى مَرَجَ البَحرَينِ هٰذا عَذبٌ فُراتٌ وَهٰذا مِلحٌ أُجاجٌ وَجَعَلَ بَينَهُما بَرزَخًا وَحِجرًا مَحجورًا(53)
El este Cel ce a slobozit cele două mări: una dulce, plăcută la gust, cealaltă sărată, amară. El a făcut între ele un stăvilar şi un prag de netrecut.(53)
وَهُوَ الَّذى خَلَقَ مِنَ الماءِ بَشَرًا فَجَعَلَهُ نَسَبًا وَصِهرًا ۗ وَكانَ رَبُّكَ قَديرًا(54)
El este Cel ce l-a creat pe om din apă, iar apoi i-a făcut înrudire şi încuscrire. Domnul său asupra tuturor are putere.(54)
وَيَعبُدونَ مِن دونِ اللَّهِ ما لا يَنفَعُهُم وَلا يَضُرُّهُم ۗ وَكانَ الكافِرُ عَلىٰ رَبِّهِ ظَهيرًا(55)
Ei se închină în locul lui Dumnezeu celor care nici nu le folosesc, nici nu îi păgubesc. Tăgăduitorul este sprijin vrăjmaşilor lui Dumnezeu!(55)
وَما أَرسَلنٰكَ إِلّا مُبَشِّرًا وَنَذيرًا(56)
Noi te-am trimis vestitor şi predicator.(56)
قُل ما أَسـَٔلُكُم عَلَيهِ مِن أَجرٍ إِلّا مَن شاءَ أَن يَتَّخِذَ إِلىٰ رَبِّهِ سَبيلًا(57)
Spune: “Eu nu vă cer răsplată, ci numai îndreptarea către Domnul său a celui care voieşte.”(57)
وَتَوَكَّل عَلَى الحَىِّ الَّذى لا يَموتُ وَسَبِّح بِحَمدِهِ ۚ وَكَفىٰ بِهِ بِذُنوبِ عِبادِهِ خَبيرًا(58)
Încrede-te în Viul, ce nu moare! Preamăreşte-L cu laude! El este îndeajuns de Cunoscător al păcatelor robilor Săi.(58)
الَّذى خَلَقَ السَّمٰوٰتِ وَالأَرضَ وَما بَينَهُما فى سِتَّةِ أَيّامٍ ثُمَّ استَوىٰ عَلَى العَرشِ ۚ الرَّحمٰنُ فَسـَٔل بِهِ خَبيرًا(59)
El este Cel ce a creat în şase zile cerurile, pământul şi ceea ce se află între ele, apoi s-a aşezat pe Tron, El, Milostivul. Întreabă-l pe cel cunoscător despre El!(59)
وَإِذا قيلَ لَهُمُ اسجُدوا لِلرَّحمٰنِ قالوا وَمَا الرَّحمٰنُ أَنَسجُدُ لِما تَأمُرُنا وَزادَهُم نُفورًا ۩(60)
Când li se spune: “Prosternaţi-vă înaintea Milostivului”, ei spun: “Cine este Milostivul? Să ne prosternăm, când ne porunceşti tu?” Şi ei sporesc întru îndărătnicie.(60)
تَبارَكَ الَّذى جَعَلَ فِى السَّماءِ بُروجًا وَجَعَلَ فيها سِرٰجًا وَقَمَرًا مُنيرًا(61)
Binecuvântat fie Cel ce a făcut zodiile pe cer, precum şi o candelă şi o lună luminoasă.(61)
وَهُوَ الَّذى جَعَلَ الَّيلَ وَالنَّهارَ خِلفَةً لِمَن أَرادَ أَن يَذَّكَّرَ أَو أَرادَ شُكورًا(62)
El este Cel ce face ca noaptea şi ziua să-şi urmeze pentru cel care voieşte să-şi amintească de El ori voieşte să mulţumească.(62)
وَعِبادُ الرَّحمٰنِ الَّذينَ يَمشونَ عَلَى الأَرضِ هَونًا وَإِذا خاطَبَهُمُ الجٰهِلونَ قالوا سَلٰمًا(63)
Robii lui Dumnezeu sunt cei care merg cu smerenie pe pământ, iar când le vorbesc neştiutorii, ei spun: “Pace!”,(63)
وَالَّذينَ يَبيتونَ لِرَبِّهِم سُجَّدًا وَقِيٰمًا(64)
cei care petrec noaptea înaintea Domnului lor, prosternaţi ori în picioare,(64)
وَالَّذينَ يَقولونَ رَبَّنَا اصرِف عَنّا عَذابَ جَهَنَّمَ ۖ إِنَّ عَذابَها كانَ غَرامًا(65)
cei care spun: “Domnul nostru! Îndepărtează de noi osânda Gheenei, căci osânda ei este un chin necurmat”,(65)
إِنَّها ساءَت مُستَقَرًّا وَمُقامًا(66)
— Rea este Gheena ca locuinţă şi loc de şedere! —(66)
وَالَّذينَ إِذا أَنفَقوا لَم يُسرِفوا وَلَم يَقتُروا وَكانَ بَينَ ذٰلِكَ قَوامًا(67)
cei care cheltuiesc fără să fie nici risipitori, nici zgârciţi, căci cumpătarea este calea de mijoc,(67)
وَالَّذينَ لا يَدعونَ مَعَ اللَّهِ إِلٰهًا ءاخَرَ وَلا يَقتُلونَ النَّفسَ الَّتى حَرَّمَ اللَّهُ إِلّا بِالحَقِّ وَلا يَزنونَ ۚ وَمَن يَفعَل ذٰلِكَ يَلقَ أَثامًا(68)
cei care nu cheamă alt dumnezeu în afară de Dumnezeu, cei care nu ucid pe nimeni, căci Dumnezeu a oprit acest lucru dacă nu este după dreptate, cei care nu preacurvesc..., iar cei care vor face altminterea vor păcătui(68)
يُضٰعَف لَهُ العَذابُ يَومَ القِيٰمَةِ وَيَخلُد فيهِ مُهانًا(69)
şi în Ziua Învierii osânda lor va fi îndoită şi necurmat vor fi umiliţi,(69)
إِلّا مَن تابَ وَءامَنَ وَعَمِلَ عَمَلًا صٰلِحًا فَأُولٰئِكَ يُبَدِّلُ اللَّهُ سَيِّـٔاتِهِم حَسَنٰتٍ ۗ وَكانَ اللَّهُ غَفورًا رَحيمًا(70)
însă nu şi pentru cel care se căieşte, care crede şi face binele. Aceştia sunt cei cărora Dumnezeu le va schimba faptele rele în fapte bune, căci Dumnezeu este Iertător, Milostiv.(70)
وَمَن تابَ وَعَمِلَ صٰلِحًا فَإِنَّهُ يَتوبُ إِلَى اللَّهِ مَتابًا(71)
Cel care se căieşte şi care săvârşeşte fapte bune se întoarce la Dumnezeu cu mare căinţă.(71)
وَالَّذينَ لا يَشهَدونَ الزّورَ وَإِذا مَرّوا بِاللَّغوِ مَرّوا كِرامًا(72)
Ei sunt cei care nu mărturisesc strâmb şi când trec pe lângă vorbe deşarte, trec cu demnitate.(72)
وَالَّذينَ إِذا ذُكِّروا بِـٔايٰتِ رَبِّهِم لَم يَخِرّوا عَلَيها صُمًّا وَعُميانًا(73)
Ei nu sunt nici surzi, nici orbi când li se amintesc semnele Domnului lor.(73)
وَالَّذينَ يَقولونَ رَبَّنا هَب لَنا مِن أَزوٰجِنا وَذُرِّيّٰتِنا قُرَّةَ أَعيُنٍ وَاجعَلنا لِلمُتَّقينَ إِمامًا(74)
Ei sunt cei care spun: “Domnul nostru! Dăruieşte-ne soţii şi urmaşi care să ne bucure ochii! Fă-ne celor temători pildă de urmat!(74)
أُولٰئِكَ يُجزَونَ الغُرفَةَ بِما صَبَروا وَيُلَقَّونَ فيها تَحِيَّةً وَسَلٰمًا(75)
Căci au fost răbdători, ei toţi vor avea drept răsplată Casa Raiului, unde vor afla bună primire şi pace,(75)
خٰلِدينَ فيها ۚ حَسُنَت مُستَقَرًّا وَمُقامًا(76)
şi acolo vor veşnici. Ce loc de şedere minunat!(76)
قُل ما يَعبَؤُا۟ بِكُم رَبّى لَولا دُعاؤُكُم ۖ فَقَد كَذَّبتُم فَسَوفَ يَكونُ لِزامًا(77)
Spune: “Domnul meu nu se îngrijeşte de voi fiindcă huliţi şi nu-L chemaţi. Curând veţi fi fără scăpare.”(77)