Al-Ahqaf( الأحقاف)
Original,King Fahad Quran Complex(الأصلي,مجمع الملك فهد القرآن)
show/hide
George Grigore(George Grigore)
show/hide
بِسمِ اللَّهِ الرَّحمٰنِ الرَّحيمِ حم(1)
Ha. Mim.(1)
تَنزيلُ الكِتٰبِ مِنَ اللَّهِ العَزيزِ الحَكيمِ(2)
Pogorârea Cărţii este de la Dumnezeu, Puternicul, Înţeleptul.(2)
ما خَلَقنَا السَّمٰوٰتِ وَالأَرضَ وَما بَينَهُما إِلّا بِالحَقِّ وَأَجَلٍ مُسَمًّى ۚ وَالَّذينَ كَفَروا عَمّا أُنذِروا مُعرِضونَ(3)
Noi nu am creat cerurile şi pământul, precum şi ceea ce se află între ele, decât întru Adevăr şi cu un anumit soroc, însă cei care tăgăduiesc cele asupra cărora sunt preveniţi întorc spatele.(3)
قُل أَرَءَيتُم ما تَدعونَ مِن دونِ اللَّهِ أَرونى ماذا خَلَقوا مِنَ الأَرضِ أَم لَهُم شِركٌ فِى السَّمٰوٰتِ ۖ ائتونى بِكِتٰبٍ مِن قَبلِ هٰذا أَو أَثٰرَةٍ مِن عِلمٍ إِن كُنتُم صٰدِقينَ(4)
Spune: “I-aţi văzut pe cei pe care îi chemaţi în locul lui Dumnezeu?! Arătaţi-mi ce au creat pe pământ ori s-au alăturat ei oare la crearea cerurilor? Aduceţi-mi o Carte dinaintea acesteia ori o urmă de ştiinţă, dacă spuneţi adevărul.”(4)
وَمَن أَضَلُّ مِمَّن يَدعوا مِن دونِ اللَّهِ مَن لا يَستَجيبُ لَهُ إِلىٰ يَومِ القِيٰمَةِ وَهُم عَن دُعائِهِم غٰفِلونَ(5)
Cine sunt mai rătăciţi decât cei care îi cheamă pe alţii în locul lui Dumnezeu, care nici măcar nu le răspund până în Ziua Învierii rămânând nepăsători la chemările lor?(5)
وَإِذا حُشِرَ النّاسُ كانوا لَهُم أَعداءً وَكانوا بِعِبادَتِهِم كٰفِرينَ(6)
Când oamenii vor fi adunaţi, ei le vor fi vrăjmaşi şi vor tăgădui închinarea către ei!(6)
وَإِذا تُتلىٰ عَلَيهِم ءايٰتُنا بَيِّنٰتٍ قالَ الَّذينَ كَفَروا لِلحَقِّ لَمّا جاءَهُم هٰذا سِحرٌ مُبينٌ(7)
Când li se citesc versetele Noastre ca dovezi vădite, cei care tăgăduiesc spun despre Adevăr când vine la ei: “Acestea sunt o vrajă vădită!”(7)
أَم يَقولونَ افتَرىٰهُ ۖ قُل إِنِ افتَرَيتُهُ فَلا تَملِكونَ لى مِنَ اللَّهِ شَيـًٔا ۖ هُوَ أَعلَمُ بِما تُفيضونَ فيهِ ۖ كَفىٰ بِهِ شَهيدًا بَينى وَبَينَكُم ۖ وَهُوَ الغَفورُ الرَّحيمُ(8)
Ori spun: “El le-a născocit!” Spune: “Dacă le-am născocit eu, voi nu mă veţi oblădui înaintea lui Dumnezeu. El ştie prea-bine ceea ce răspândiţi despre El. El este de ajuns ca martor între mine şi voi.” El este Iertătorul, Milostivul.(8)
قُل ما كُنتُ بِدعًا مِنَ الرُّسُلِ وَما أَدرى ما يُفعَلُ بى وَلا بِكُم ۖ إِن أَتَّبِعُ إِلّا ما يوحىٰ إِلَىَّ وَما أَنا۠ إِلّا نَذيرٌ مُبينٌ(9)
Spune: “Eu nu sunt o noutate printre trimişi. Eu nu ştiu ce mi se va face mie şi nici vouă. Eu nu urmez decât ceea ce mi-a fost dezvăluit. Eu nu sunt decât un predicator cu vorba limpede.”(9)
قُل أَرَءَيتُم إِن كانَ مِن عِندِ اللَّهِ وَكَفَرتُم بِهِ وَشَهِدَ شاهِدٌ مِن بَنى إِسرٰءيلَ عَلىٰ مِثلِهِ فَـٔامَنَ وَاستَكبَرتُم ۖ إِنَّ اللَّهَ لا يَهدِى القَومَ الظّٰلِمينَ(10)
Spune: “Vedeţi că este de la Dumnezeu, iar voi nu credeţi! Un martor dintre fiii lui Israel a mărturisit însă că este asemenea cu ceea ce au ei şi că el crede, pe când voi vă îngâmfaţi. Dumnezeu nu călăuzeşte poporul nedrept.(10)
وَقالَ الَّذينَ كَفَروا لِلَّذينَ ءامَنوا لَو كانَ خَيرًا ما سَبَقونا إِلَيهِ ۚ وَإِذ لَم يَهتَدوا بِهِ فَسَيَقولونَ هٰذا إِفكٌ قَديمٌ(11)
Cei care tăgăduiesc spuseră celor care cred: “Dacă ar fi fost un bine, nu ne-ar fi luat-o nimeni înainte.” Nefiind însă călăuziţi de această Carte, ei vor mai spune: “Aceasta este o veche prefăcătorie!”(11)
وَمِن قَبلِهِ كِتٰبُ موسىٰ إِمامًا وَرَحمَةً ۚ وَهٰذا كِتٰبٌ مُصَدِّقٌ لِسانًا عَرَبِيًّا لِيُنذِرَ الَّذينَ ظَلَموا وَبُشرىٰ لِلمُحسِنينَ(12)
Înaintea ei, Cartea lui Moise a fost călăuză şi milostivenie, iar aceasta este o Carte adeveritoare, în limba arabă, ca să-i prevină pe cei nedrepţi şi să-i binevestească pe cei făcători de bine.(12)
إِنَّ الَّذينَ قالوا رَبُّنَا اللَّهُ ثُمَّ استَقٰموا فَلا خَوفٌ عَلَيهِم وَلا هُم يَحزَنونَ(13)
Cei care spun: “Domnul nostru este Dumnezeu!” şi merg drept, nu vor cunoaşte nici teamă şi nici tristeţe.(13)
أُولٰئِكَ أَصحٰبُ الجَنَّةِ خٰلِدينَ فيها جَزاءً بِما كانوا يَعمَلونَ(14)
Aceştia sunt soţii Raiului, unde vor veşnici ca răsplată a ceea ce au făptuit.(14)
وَوَصَّينَا الإِنسٰنَ بِوٰلِدَيهِ إِحسٰنًا ۖ حَمَلَتهُ أُمُّهُ كُرهًا وَوَضَعَتهُ كُرهًا ۖ وَحَملُهُ وَفِصٰلُهُ ثَلٰثونَ شَهرًا ۚ حَتّىٰ إِذا بَلَغَ أَشُدَّهُ وَبَلَغَ أَربَعينَ سَنَةً قالَ رَبِّ أَوزِعنى أَن أَشكُرَ نِعمَتَكَ الَّتى أَنعَمتَ عَلَىَّ وَعَلىٰ وٰلِدَىَّ وَأَن أَعمَلَ صٰلِحًا تَرضىٰهُ وَأَصلِح لى فى ذُرِّيَّتى ۖ إِنّى تُبتُ إِلَيكَ وَإِنّى مِنَ المُسلِمينَ(15)
Noi i-am poruncit omului bunătate pentru părinţii săi, căci mama sa l-a purtat în chinuri şi l-a născut în chinuri. Între plăsmuirea lui şi înţărcarea lui sunt treizeci de luni. Când a ajuns la împlinire, când a ajuns la patruzeci de ani, el spune: “Domnul meu! Trezeşte-mă să-ţi mulţumesc pentru harul Tău pe care l-ai pogorât asupra mea, şi a părinţilor mei, ca să fac binele care te mulţumeşte. Fericeşte-mă întru seminţia mea. Eu către Tine mă căiesc şi sunt dintre supuşi.”(15)
أُولٰئِكَ الَّذينَ نَتَقَبَّلُ عَنهُم أَحسَنَ ما عَمِلوا وَنَتَجاوَزُ عَن سَيِّـٔاتِهِم فى أَصحٰبِ الجَنَّةِ ۖ وَعدَ الصِّدقِ الَّذى كانوا يوعَدونَ(16)
Aceştia sunt cei cărora le primim cele mai bune fapte şi trecem peste faptele lor rele. Ei vor fi dintre soţii Raiului. Făgăduiala Adevărului le-a fost făcută!(16)
وَالَّذى قالَ لِوٰلِدَيهِ أُفٍّ لَكُما أَتَعِدانِنى أَن أُخرَجَ وَقَد خَلَتِ القُرونُ مِن قَبلى وَهُما يَستَغيثانِ اللَّهَ وَيلَكَ ءامِن إِنَّ وَعدَ اللَّهِ حَقٌّ فَيَقولُ ما هٰذا إِلّا أَسٰطيرُ الأَوَّلينَ(17)
Altul spune însă părinţilor săi: “Ptiu vouă! Îmi făgăduiţi că voi fi scos când leaturi au dispărut înaintea mea? Amândoi vor cere atunci ajutorul lui Dumnezeu: “Vai ţie! Crede!... Făgăduiala lui Dumnezeu este Adevăr!” El va spune însă: “Acestea nu sunt decât poveşti ale celor dintâi.”(17)
أُولٰئِكَ الَّذينَ حَقَّ عَلَيهِمُ القَولُ فى أُمَمٍ قَد خَلَت مِن قَبلِهِم مِنَ الجِنِّ وَالإِنسِ ۖ إِنَّهُم كانوا خٰسِرينَ(18)
Aceştia sunt cei asupra cărora Cuvântul se va împlini, precum s-a împlinit asupra adunărilor de ginni şi oameni ce au dispărut înaintea lor. Ei sunt pierduţi.(18)
وَلِكُلٍّ دَرَجٰتٌ مِمّا عَمِلوا ۖ وَلِيُوَفِّيَهُم أَعمٰلَهُم وَهُم لا يُظلَمونَ(19)
Toţi vor avea trepte pentru ceea ce au făptuit. El le va răsplăti faptele, iar ei nu vor fi nedreptăţiţi.(19)
وَيَومَ يُعرَضُ الَّذينَ كَفَروا عَلَى النّارِ أَذهَبتُم طَيِّبٰتِكُم فى حَياتِكُمُ الدُّنيا وَاستَمتَعتُم بِها فَاليَومَ تُجزَونَ عَذابَ الهونِ بِما كُنتُم تَستَكبِرونَ فِى الأَرضِ بِغَيرِ الحَقِّ وَبِما كُنتُم تَفسُقونَ(20)
În Ziua când cei care tăgăduiesc vor fi înfăţişaţi Focului, li se va spune: “Voi aţi risipit bunurile voastre în Viaţa de Acum şi v-aţi bucurat de ele vremelnic. Astăzi veţi fi răsplătiţi cu osânda umilinţei, căci aţi fost îngâmfaţi pe pământ fără drept şi aţi fost desfrânaţi.”(20)
۞ وَاذكُر أَخا عادٍ إِذ أَنذَرَ قَومَهُ بِالأَحقافِ وَقَد خَلَتِ النُّذُرُ مِن بَينِ يَدَيهِ وَمِن خَلفِهِ أَلّا تَعبُدوا إِلَّا اللَّهَ إِنّى أَخافُ عَلَيكُم عَذابَ يَومٍ عَظيمٍ(21)
Aminteşte-ţi de fratele adiţilor când l-a prevenit — cei care au prevenit au fost şi înaintea lui şi după el — pe poporul său din Al-Ahqaf: “Nu vă închinaţi decât lui Dumnezeu! Mă tem pentru voi de osânda unei Zile cumplite.”(21)
قالوا أَجِئتَنا لِتَأفِكَنا عَن ءالِهَتِنا فَأتِنا بِما تَعِدُنا إِن كُنتَ مِنَ الصّٰدِقينَ(22)
Ei spuseră: “Ai venit la noi ca să ne întorci de la zeii noştri? Adu-ne-o pe cea cu care ne amininţi, dacă spui adevărul!”(22)
قالَ إِنَّمَا العِلمُ عِندَ اللَّهِ وَأُبَلِّغُكُم ما أُرسِلتُ بِهِ وَلٰكِنّى أَرىٰكُم قَومًا تَجهَلونَ(23)
El spuse: “Ştiinţa este numai la Dumnezeu. Eu vă înştiinţez numai cu ce am fost trimis, însă vă văd un popor de neştiutori.”(23)
فَلَمّا رَأَوهُ عارِضًا مُستَقبِلَ أَودِيَتِهِم قالوا هٰذا عارِضٌ مُمطِرُنا ۚ بَل هُوَ مَا استَعجَلتُم بِهِ ۖ ريحٌ فيها عَذابٌ أَليمٌ(24)
Când ei văzură un nor venind către văile lor spuseră: “Acesta este un nor ce ne va ploua!” Ba nu! Cel căruia voi îi cereţi venirea degrabă este un vânt cu o osândă dureroasă(24)
تُدَمِّرُ كُلَّ شَيءٍ بِأَمرِ رَبِّها فَأَصبَحوا لا يُرىٰ إِلّا مَسٰكِنُهُم ۚ كَذٰلِكَ نَجزِى القَومَ المُجرِمينَ(25)
care va stârpi totul din porunca Domnului său. Dimineaţa, nu se mai vedeau decât locuinţele lor. Aşa răsplătim Noi poporul nelegiuit.(25)
وَلَقَد مَكَّنّٰهُم فيما إِن مَكَّنّٰكُم فيهِ وَجَعَلنا لَهُم سَمعًا وَأَبصٰرًا وَأَفـِٔدَةً فَما أَغنىٰ عَنهُم سَمعُهُم وَلا أَبصٰرُهُم وَلا أَفـِٔدَتُهُم مِن شَيءٍ إِذ كانوا يَجحَدونَ بِـٔايٰتِ اللَّهِ وَحاقَ بِهِم ما كانوا بِهِ يَستَهزِءونَ(26)
Noi le-am dăruit aceleaşi putinţe pe care vi le-am dăruit şi vouă. Le-am făcut auz, văz şi inimi. Nici auzul, nici văzul şi nici inimile lor nu le-au slujit însă la nimic, pe când se lepădau de semnele lui Dumnezeu, căci cea de care îşi băteau joc i-a învăluit.(26)
وَلَقَد أَهلَكنا ما حَولَكُم مِنَ القُرىٰ وَصَرَّفنَا الءايٰتِ لَعَلَّهُم يَرجِعونَ(27)
Noi am nimicit cetăţile din jurul vostru. Şi lor le desluşisem semnele Noastre! Poate se vor fi întors!(27)
فَلَولا نَصَرَهُمُ الَّذينَ اتَّخَذوا مِن دونِ اللَّهِ قُربانًا ءالِهَةً ۖ بَل ضَلّوا عَنهُم ۚ وَذٰلِكَ إِفكُهُم وَما كانوا يَفتَرونَ(28)
Dacă i-ar fi ajutat cei pe care i-au luat în afara lui Dumnezeu, ca apropiaţi şi dumnezei, însă ei i-au părăsit! Aceasta este prefăcătoria lor şi ceea ce au născocit!(28)
وَإِذ صَرَفنا إِلَيكَ نَفَرًا مِنَ الجِنِّ يَستَمِعونَ القُرءانَ فَلَمّا حَضَروهُ قالوا أَنصِتوا ۖ فَلَمّا قُضِىَ وَلَّوا إِلىٰ قَومِهِم مُنذِرينَ(29)
Am întors la tine o ceată de ginni ca să asculte Coranul şi când se înfăţişară spuseră: “Tăceţi!” Şi după ce se sfârşi, se întoarseră la poporul lor ca să-l predice.(29)
قالوا يٰقَومَنا إِنّا سَمِعنا كِتٰبًا أُنزِلَ مِن بَعدِ موسىٰ مُصَدِّقًا لِما بَينَ يَدَيهِ يَهدى إِلَى الحَقِّ وَإِلىٰ طَريقٍ مُستَقيمٍ(30)
Ei spuseră: “O, popor al nostru! Noi am auzit o Carte care a fost pogorâtă după Moise, întărind pe cele dinaintea ei, şi care călăuzeşte către Adevăr şi către un Drum Drept.(30)
يٰقَومَنا أَجيبوا داعِىَ اللَّهِ وَءامِنوا بِهِ يَغفِر لَكُم مِن ذُنوبِكُم وَيُجِركُم مِن عَذابٍ أَليمٍ(31)
O, popor al nostru! Răspundeţi vestitorului lui Dumnezeu! Credeţi în El, căci El vă va ierta vouă din păcatele voastre şi vă va feri de la o dureroasă osândă.(31)
وَمَن لا يُجِب داعِىَ اللَّهِ فَلَيسَ بِمُعجِزٍ فِى الأَرضِ وَلَيسَ لَهُ مِن دونِهِ أَولِياءُ ۚ أُولٰئِكَ فى ضَلٰلٍ مُبينٍ(32)
Cel care nu răspunde vestitorului lui Dumnezeu nu-L va slăbi pe pământ şi nu va avea în afara Lui oblăduitori. Acesta va fi într-o rătăcire vădită.”(32)
أَوَلَم يَرَوا أَنَّ اللَّهَ الَّذى خَلَقَ السَّمٰوٰتِ وَالأَرضَ وَلَم يَعىَ بِخَلقِهِنَّ بِقٰدِرٍ عَلىٰ أَن يُحۦِىَ المَوتىٰ ۚ بَلىٰ إِنَّهُ عَلىٰ كُلِّ شَيءٍ قَديرٌ(33)
Nu văd ei oare că Dumnezeu care a creat cerurile şi pământul, şi nu a obosit la crearea lor, are puterea să învie morţii. Da, El asupra tuturor are putere!(33)
وَيَومَ يُعرَضُ الَّذينَ كَفَروا عَلَى النّارِ أَلَيسَ هٰذا بِالحَقِّ ۖ قالوا بَلىٰ وَرَبِّنا ۚ قالَ فَذوقُوا العَذابَ بِما كُنتُم تَكفُرونَ(34)
În Ziua când cei care tăgăduiesc vor fi înfăţişaţi Focului: “Nu acesta este Adevărul?” Ei vor spune: “Ba da, pe Domnul nostru!” El le va spune: “Gustaţi osânda a ceea ce tăgăduiaţi!”(34)
فَاصبِر كَما صَبَرَ أُولُوا العَزمِ مِنَ الرُّسُلِ وَلا تَستَعجِل لَهُم ۚ كَأَنَّهُم يَومَ يَرَونَ ما يوعَدونَ لَم يَلبَثوا إِلّا ساعَةً مِن نَهارٍ ۚ بَلٰغٌ ۚ فَهَل يُهلَكُ إِلَّا القَومُ الفٰسِقونَ(35)
Rabdă, precum au răbdat acei trimişi de neclintit! Nu cere grăbirea pentru ei, căci în Ziua când o vor vedea pe cea cu care au fost ameninţaţi, li se va părea că n-au stat decât un ceas dintr-o zi. Aceasta este vestirea unei solii. Cine va fi nimicit, dacă nu poporul desfrânat?(35)